Reprezentanţii marilor bănci europene nu se înţeleg cu liderii europeni după ce bancherii s-au oferit să accepte o reducere a datoriilor Greciei de maximum 40%, măsură calificată drept insuficientă de politicieni, scrie The Telegraph.
Cele mai afectate de diferendul dintre bancheri şi liderii europeni sunt acţiunile băncilor cu expunere mare pe datoriile Greciei, ale căror cotaţii au scăzut puternic în şedinţa de ieri. Marile bănci greceşti au acumulat deja pierderi de aproximativ 20% în primele ore de tranzacţionare pe bursa din Atena.
Mai mult, propunerea liderilor europeni de a forţa băncile să ierte Grecia de jumătate din datorii, este pe punctul de a declanşa o perioadă tensionată de negocieri şi va influenţa deznodământul summit-ului european de miercuri.
Dacă în vară se discuta despre un writedown (reducere a valorii contabile) de 21% pentru obligaţiunile elene deţinute de bănci, acum procentul cerut de FMI este de 60%, în timp ce liderii europeni vorbesc despre o reducere de cel puţin 50%.
Băncile nu sunt de acord cu un writedown de 50% deoarece în acest caz vor înregistra pierderi de circa 140 mld. euro.
Totuşi, ele ar putea fi ajutate de state să digere pierderile pentru că se discută despre recapitalizarea sectorului bancar cu 107-108 mld. euro, sumă pe care guvernele europene se gândesc să o pună deoparte pentru a ajuta băncile să majoreze rata capitalului de bază "Tier 1" la 9% din activele ponderate la risc.
Acţionarii băncilor vor fi însă nevoiţi să participe la recapitalizare pentru a preveni diluarea participaţiilor în cadrul instituţiilor de credit.
Reducerea datoriilor Greciei rămâne o măsură cheie anticriză. Dacă nu se va ajunge la un compromis şi va rămâne rata stabilită în iulie, de 21%, datoria publică a Greciei va ajunge la 186% din PIB în 2013 şi va scădea la doar 152% din PIB la sfârşitul lui 2020, potrivit unui raport întocmit de inspectori ai Comisiei Europene, Băncii Centrale Europene (BCE) şi FMI.
Grecia ar fi împiedicată astfel să obţină finanţare de pe pieţe până în 2021 şi va fi nevoită să se împrumute de la membrii zonei euro şi de la FMI cu încă 252 mld. euro până în 2020, scrie The Independent.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
