Graţie dobânzilor mai mici de 2% la creditele ipotecare, Germania a înregistrat în ultimii ani o creştere a numărului de proprietari de locuinţe, generând temeri cu care se confruntă multe alte pieţe rezidenţiale. Preţurile locuinţelor, relativ scăzute comparativ cu cele din alte ţări europene în trecut, sunt în creştere puternică.
Preţurile imobiliarelor din oraşe ca Berlin, Hamburg, München şi Frankfurt au crescut cu peste 60% din 2010, potrivit ultimelor estimări ale băncii centrale germane, Bundesbank.
Deşi reflectă o creştere economică solidă, un şomaj scăzut şi costuri mici de finanţare, piaţa proprietăţii se apropie de faza de supraîncălzire, avertizează Andreas Dombret, oficial al Bundesbank. „Vestea bună este că nu există în prezent o bulă imobiliară care să ameninţe stabilitatea financiară din Germania. Însă semaforul este pe galben“, spune Dombret.
Unele semne de avertizare cum ar fi volumele creditării şi standardele relaxate de creditare indică disponibilitatea băncilor de a-şi asuma riscuri în creştere, adaugă acesta. „Combinaţia dintre piaţa imobiliară în creştere puternică şi dobânzi mici poate deveni un cocktail periculos pentru sectorul bancar“. Pentru mulţi germani avuţi, cu slujbe permanente, închirierea de locuinţe nu mai are logică. Commerzbank, a doua mare bancă a ţării, oferă un credit ipotecar cu o dobândă fixă foarte scăzută, de numai 0,94% pentru un credit pe 10 ani.
Dobânzile scăzute distrug însă speranţele multor nemţi legate de un randament decent al economiilor făcute. Drept rezultat, aceştia investesc din ce în ce mai mult în proprietăţi.
Piaţa atrage în acelaşi timp investitori internaţionali disperaţi după randamente într-o perioadă în care cele mai sigure active au randamente negative.
Un deficit de locuinţe înrăutăţeşte situaţia. Anul trecut, autorităţile au acordat autorizaţii de construire a 368.000 de locuinţe, sub nivelul de 400.000 de locuinţe despre care analiştii cred că ar fi necesar pentru stabilizarea preţurilor.
În acest context, Dombret îndeamnă de asemenea băncile comerciale şi autorităţile de supraveghere a acestora să facă tot posibilul pentru a determina cât de mari sunt riscurile şi să ajute la preîntâmpinarea unei bule a pieţei imobiliare cât mai curând posibil.