Christine Lagarde are performanţe slabe sau foarte slabe în calitate de preşedinte al Băncii Centrale Europene, potrivit majorităţii respondenţilor la un sondaj realizat de sindicat în rândul personalului acesteia, care sugerează că disensiunile interne au crescut în ultimii ani.
Nemulţumirea crescândă faţă de conducerea lui Lagarde, raportată în sondajul consultat de Financial Times, reprezintă un regres pentru preşedintele BCE la puţin peste jumătatea mandatului său de opt ani la conducerea politicii monetare a zonei euro.
Peste 50% dintre cei 1.159 de respondenţi au declarat că performanţa lui Lagarde a fost „slabă” sau „foarte slabă”. Acest procent este mult peste ratingurile negative de puţin sub 9% pentru Mario Draghi, pe care Lagarde l-a înlocuit în 2019, şi de 14,5% pentru predecesorul său, Jean-Claude Trichet. Sondajele privind cei doi preşedinţi anteriori ai BCE au fost realizate la finalul mandatelor lor.
Sindicatul Ipso, care reprezintă cei 5.089 de angajaţi ai BCE, a declarat că descoperirile, relatate pentru prima dată de Politico, sugerează că Lagarde a „deschis flancul” băncii centrale la critici, deoarece „activităţile sale externe sunt vizibil mai mult axate pe chestiuni care nu au legătură cu activitatea de bază a BCE”
Raportul a criticat-o pentru că se îndepărtează „prea des” de politică - în această lună, ea a declarat că potenţiala realegere a lui Donald Trump în funcţia de preşedinte al SUA a fost „în mod clar o ameninţare” pentru Europa.
Sindicatul a adăugat că Lagarde, fiind primul preşedinte al BCE care nu este economist de formaţie, nu are „aceeaşi poziţie tehnocratică ca şi cei doi preşedinţi anteriori în ceea ce priveşte subiectele de politică monetară”.
Unii oficiali ai BCE consideră că eforturile sale de a simplifica comunicarea au supărat personalul - ea i-a numit pe economişti „o clică tribală” în timpul unei apariţii la Forumul Economic Mondial de la Davos săptămâna trecută. De asemenea, ei cred că o parte din frustrare provine din cauza îngheţării bugetului şi a angajărilor din ultimii ani.
BCE a răspuns atacând sondajul. L-a numit „imperfect” şi a spus că aceeaşi persoană ar fi putut să îl completeze de mai multe ori, iar unele dintre subiectele acestuia erau responsabilitatea unui grup mai larg decât preşedintele sau nu erau de competenţa sindicatului.
BCE a precizat că un sondaj separat realizat anul trecut rândul personalului a avut o rată de răspuns mai mare, de 60%, şi a constatat că 80% dintre aceştia erau „mândri să lucreze” la banca centrală, iar 89% au declarat că au încredere în misiunea şi scopul acesteia.
Lagarde şi comitetul executiv „s-au concentrat pe deplin asupra mandatului lor şi au pus în aplicare politici pentru a răspunde la evenimente fără precedent din ultimii ani, cum ar fi pandemia şi războaiele”, a adăugat acesta.
Ca un semn al deziluziei crescânde în rândul personalului BCE, aproape 60% dintre cei chestionaţi de Ipso au declarat că au o încredere scăzută sau deloc în Lagarde şi în comitetul executiv, în creştere de la puţin peste 40% în urmă cu un an.
O parte din disensiuni provin din furia legată de salarii, după ce BCE a acordat personalului o creştere salarială de puţin peste 4% anul trecut, lăsând angajaţii cu o reducere a salariului în termeni reali, după ce inflaţia a fost în medie de 8,4% în zona euro în 2022. Banca oferă acum personalului o creştere salarială de 4,7%, sub rata inflaţiei din zona euro de 5,4% de anul trecut.
Mai mult de două treimi dintre angajaţii chestionaţi şi-au exprimat opoziţia faţă de decizia BCE de anul trecut de a anula „schema de sprijin pentru tranziţia în carieră”, care oferea o plată suplimentară angajaţilor care se apropiau de vârsta de pensionare.
Puţin peste jumătate dintre respondenţi au declarat că nu susţin apelul lui Lagarde la moderaţia salarială, iar o proporţie similară s-a declarat „îngrijorată de faptul că inflaţia ar putea să nu revină pe traiectoria aşteptată”.
Cu toate acestea, a existat mai mult sprijin pentru iniţiativa sa de a ţine cont de schimbările climatice în deciziile BCE, pe care puţin peste 57% au declarat că o aprobă.
Lagarde a subliniat, de asemenea, eforturile de îmbunătăţire a diversităţii de gen în cadrul băncii centrale. Însă mai mult de jumătate dintre angajaţii intervievaţi au declarat că nu susţin abordarea sa privind obiectivele de gen.
Femeile, care au reprezentat 37% dintre respondenţi, au susţinut mai mult decât bărbaţii politicile de diversitate ale lui Lagarde. Dar nivelurile de satisfacţie faţă de aceste politici au fost mai scăzute atât pentru bărbaţi, cât şi pentru femei, decât în cazul lui Draghi.
