Europa de est era considerata a avea potential pentru investitii, statele erau acceptate in Uniunea Europeana si pareau pregatite pentru a intra in cercul celor mari.
Criza financiara actuala a dat insa toate aceste planuri peste cap si tinde sa puna sub semnul intrebarii durabilitatea acestor schimbari. O serie de masuri urgente si nu foarte populare trebuie adoptate, pentru ca stabilitatea regiunii, atat din punct de vedere macroeconomic, cat si social, sa nu fie pusa in pericol, considera Radovan Jelasic, guvernatorul bancii centrale a Serbiei intr-o opinie aparuta in cotidianul britanic Financial Times.
Problemele cu care aceste state se confrunta le este subestimata forta. Statele se asteapta ca si pana in prezent sa se poata baza pe sprijinul Uniunii Europene si al institutiilor financiare internationale.
Modelul economic utilizat de acestea pana in prezent, ai carui piloni erau investitiile straine directe, imprumuturile de la creditorii externi si fondurile primite de la Uniunea Europeana, nu va mai fi suficient pentru a scoate regiunea din criza.
"Problemele actuale nu trebuie si nu ar trebui sa fie solutionate doar cu ajutorul sprijinului financiar primit de la UE si de la alte institutii financiare internationale. Este necesara si o ajustare complexa, prin reforme fiscale si structurale, ce include sistemul de pensii, de asigurari de sanatate si sistemul educational", este de parere Radovan Jelasic. Un alt aspect al problemei il reprezinta sistemul bancar, probabil cel care se resimte cel mai puternic de pe urma situatiei actuale. Cu toate acestea bancile ce detin cea mai mare parte a pietei din regiune refuza sa primeasca ajutor, chiar si de la stat, cum este cazul celor din Austria si Ungaria.
Statele trebuie sa revizuiasca bugetul, din cauza faptului ca veniturile sunt in picaj, si astfel pentru 2009 trebuie optat pentru o reducere a cheltuielilor. Uniunea Europeana trebuie sa se arate dispusa sa intinda o mana de ajutor statelor mai slabe.
Nici celelalte institutii precum Banca Mondiala, Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare si Banca Europeana de Investitii nu ar trebui sa ramana indiferente, crede Jelasic.
"Practic, asta presupune ca o serie de fonduri sa fie injectate rapid in statele din regiune - indicand ca nu mai este momentul pentru promisiuni si declaratii publice, este nevoie de mai mult", a marturisit Jelasic. "Daca acest lucru nu urmeaza sa se intample, atunci statele din Europa de Est vor suferi de pe urma incetinirii cresterii, astfel veniturile din ce in ce mai mici vor consuma banii aferenti investitiilor. Daca in schimb se va opta pentru ajustari structurale, aceste state se pot astepta sa primeasca noi ajutoare din afara".
Un ajutor coordonat ce completeaza planurile proprii de reforma ar putea ajuta Europa Centrala si de Est sa iasa din criza cu fruntea sus.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
