Spania, a patra economie ca mărime din zona euro, a surprins ieri Europa cerând pentru prima dată ajutor financiar extern pentru a lupta cu o criză complexă care-i erodează sistemul bancar şi-i blochează accesul la finanţarea de pe pieţe. Madridul a asigurat de mai multe ori în ultimele săptămâni, în stricta tradiţie europeană, că poate face faţă singur situaţiei, scrie presa internaţională.
El a avertizat că Spania se apropie de momentul în care nu se va mai putea împrumuta de pe pieţele de obligaţiuni fără ajutor din partea partenerilor europeni.
"Prima de risc ne spune că Spania nu mai găseşte deschisă uşa spre pieţe. Prima de risc ne spune că noi, ca stat, avem probleme în a accesa pieţele când trebuie să ne refinanţăm datoriile", a afirmat Montoro la un post spaniol de radio. Prima de risc reprezintă dobânda suplimentară cerută de investitori pentru a deţine obligaţiuni spaniole în locul celor germane, considerate cele mai sigure din zona euro. Montoro a asigurat că băncile spaniole nu au nevoie de "sume excesive" pentru recapitalizare.
Pe de altă parte, ministrul a avertizat că Spania nu poate face "tehnic" obiectul unui plan de salvare din cauza dimensiunilor economiei. Economia este de două ori mai mare decât cele ale Greciei, Portugaliei şi Irlandei la un loc.
Mesajul Madridului vine după ce presa a indicat că Spania lucrează împreună cu instituţiile europene pentru a găsi moduri în care se pot refinanţa direct bănci spaniole utilizând fondurile de salvare fără ca guvernul să fie nevoit să intre complet sub incidenţa vreunui program de ajustate al UE/FMI.
Analiştii consideră că astfel de programe au fost ineficiente în cazul Portugaliei şi mai ales al Greciei.
"În momentul acesta, cea mai fierbinte problemă o reprezintă băncile şi se poartă negocieri pentru refi-nanţarea băncilor direct, fără ca acest lucru să fie de fapt o intervenţie. Ar fi un mecanism pentru toate băncile europene, nu doar pentru cele spaniole", a declarat pentru Thomson Reuters o sursă apropiată negocierilor.
Bancherii vor ajutor extern
Emilio Botin, preşedintele Santander, cea mai mare bancă spaniolă, estimează că pentru rezolvarea crizei sistemului bancar sunt suficiente fonduri europene de 40 miliarde euro care să ajungă la instituţiile de credit naţionalizate, inclusiv la Bankia, în care statul trebuie să injecteze 23,5 miliarde euro pentru a o salva.
"Utilizarea mecanismelor de asistenţă ale Europei sau FMI-ului este cea mai bună soluţie şi tot mai mulţi jucători din industria bancară impărtăşesc această idee", a spus Juan Carlos Ureta, preşedintele Renta 4 Banco. Însă unii analişti avertizează că soluţia nu este atât de simplă, în condiţiile în care Spania nu se confruntă doar cu o criză bancară, ci şi cu una de lichiditate, de încredere, economică şi cu cel mai ridicat şomaj din zona euro.
"Problemele Spaniei sunt multidimensionale, de la o piaţă imobiliară în ruine la ajustarea deficitului bugetar, şi toate în acelaşi timp. Ideea că poţi rezolva probelma cu fonduri europene de 40 miliarde euro destinate băncilor este un nonsens", apreciază Steen Jakobsen, economist la Saxo Bank.
Analiştii băncii americane JPMorgan Chese estimează la 350 de miliarde de euro un eventual pachet de bailout de la UE şi FMI care să acopere nevoile de finanţare ale guvernului spaniol până la finalul anului 2014. Pachetul ar include 75 de miliarde de euro pentru recapitalizarea băncilor.
Tot Germania face jocul
Potrivit regulilor actuale, Spania poate accesa împrumuturi de la Fondul European de Stabilitate Financiară (EFSF), dar aceasta se poate face doar sub condiţii severe, care ar lovi dur în popularitatea premierului Mariano Rajoy.
Fondul permanent de bailout Mecanismul European de Stabilitate (ESM), care va deveni funcţional luna viitoare, poate finanţa băncile, dar nu direct, iar Spania nu i-a cerut încă ajutorul. Comisarul european pentru afaceri economice Olli Rehn a indicat că Bruxellesul i-a în considerare recapitalizarea băncilor direct prin intermediul ESM, opţiune evocată şi de Rajoy.
Germania, ţara cu cea mai mare contribuţie la resursele mecanismului, se opune modificării tratatului care reglementează ESM astfel încât acesta să poată finanţa direct băncile, Berlinul considerând că această sarcină le revine guvernelor. Germania deţine drept de veto în deciziile structurii de bailout.
Publicaţia germană Der Spiegel a indicat la sfârşitul săptămânii trecute că Berlinul face presiuni pentru ca Madridul să accepte fonduri de la EFSF pentru recapitalizarea băncilor.
Informaţiile au fost negate de oficialii ambelor ţări, dar aşa cum au indicat bailout-urile Greciei, Irlandei şi Portugaliei, articolele presei germane în care se arată că Berlinul a hotărât că un stat partener are nevoie de ajutor sunt urmate de chiar bailout-urile evocate.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
