Ungaria, Polonia şi Cehia se pregătesc să trimită astronauţi în spaţiu, motiv de mândrie naţională, dar şi de etalare a alianţelor cu jucătorii de top din domeniu şi a celor mai moderne tehnologii.
Ministrul polonez al dezvoltării şi tehnologiei Waldemar Buda a anunţat la începutul lunii că Polonia va trimite pentru a doua oară un cetăţean polonez în spaţiu. Prima participare a unui astronaut polonez la o misiune în spaţiul cosmic a fost în 1978. Călătoria s-a făcut la bordul unei rachete sovietice şi a avut ca destinaţie o staţie orbitală sovietică. Era în plin război rece. Polonia era atunci un stat comunist.
De data aceasta, Polonia cooperează cu Agenţia Spaţială Europeană (ESA) şi cu compania americană privată Axiom Space, care efectuează misiuni de zbor către şi dinspre Staţia Spaţială Internaţională (ISS). Următorul polonez va ajunge în spaţiu anul viitor sau la începutul lui 2014, dar până atunci ESA urmează să aprobe candidatul propus de Polonia. Acesta va fi probabil singurul polonez din noua rezervă de astronauţi a agenţiei europene - Slawosz Uznanski, inginer la celebrul institut de cercetare nucleară CERN din Geneva.
Una din misiunile astronautului va fi să efectueze experimente şi să testeze cele mai avansate tehnologii poloneze. Potrivit datelor oficiale, Polonia şi-a majorat anul acesta contribuţia financiară la ESA cu 295 milioane euro, ceea ce permite companiilor poloneze să participe la diverse programe de dezvoltare de tehnologii, produse şi servicii din domeniul sateliţiilor de comunicaţii, navigare prin GPS şi observare a Pământului. Acestea îşi pot prezenta conceptele pentru experimentele ce urmează a fi efectuate pe ISS până pe 8 septembrie.
Polonia are o agenţie spaţială proprie. Povestea se repetă şi în Cehia. Şi această ţară are şansa de a trimite pentru a doua oară un cetăţean în spaţiul cosmic, prima misiune de genul acesta fiind în perioada comunistă, cu ajutorul programelor spaţiale sovietice. Ţara a primit în acest sens o ofertă tot de la Axiom, scrie presa cehă. Dar aici este mai multă nesiguranţă. Politicienii cehi iau deocamdată în considerate posibilele beneficii şi opţiuni de finanţare pentru oportunitatea istorică. Costurile pentru o astfel de misiune sunt estimate la câteva zeci de milioane de euro.
Ministerul apărării a spus că dacă va reuşi să asigure finanţare din surse private va fi foarte probabil ca în curând un ceh să ajungă din nou în spaţiu. Specialiştii spun că în joc este o miză mult mai mare decât simpla explorare spaţială. „Fiecare bănuţ investit în industria spaţială se întoarce în economie înmulţit de până la zece ori“, spune Jan Spratek, expert la Observatorul Astronomic din Praga. Încorporarea experienţei cehe la experimentele spaţiale contribuie la progresul ştiinţific şi economic al ţării.
Cehia nu este străină de cercetarea spaţială. Anul acesta a semnat, devenind a 24-a ţară care face acest lucru, Acordurile Artemis, care alcătuiesc principiile de bază ale explorării şi exploatării Lunii şi spaţiului cosmic sub ghidajul NASA şi al guvernului SUA. Cehia are experienţă de decenii în cercetare spaţială, ceea ce i-a permis dezvoltarea de echipamente ce vor fi folosite de viitoarea staţie orbitală lunară Lunar Gateway a NASA şi la un transportor lunar european de capacitate mare care va fi folosit la aducerea şi ridicarea de încărcături de pe Lună. Anul acesta, ESA a finanţat proiecte de cercetare la mai multe instituţii cehe pentru evaluarea fezabilităţii motoarelor cu propulsie nucleară pentru explorare spaţială. Un ceh figurează în echipa de astronauţi de rezervă a agenţiei europene. Agenţia Uniunii Europene pentru Programul Spaţial (EUSPA) îşi are sediul la Praga.
Cu toate acestea, nicio ţară din Europa de Est nu pare mai interesată de spaţiul cosmic ca Ungaria. Fascinaţia o împinge chiar să depăşească unele limite ale geopoliticii pământene. Guvernul de la Budapesta a anunţat încă de anul trecut că va cheltui 100 de milioane de dolari pentru a trimite un ungur în spaţiu printr-o misiune privată. Este vorba de aceeaşi cooperare pentru 2024-2025 cu Axiom.
De altfel, Ungaria are propriul program legat de această oportunitate – Programul Ungur pe Orbită (HUNOR). Când a prezentat aceste planuri, Ungaria era deja în procesul de selectare a unei echipe de astronauţi. În martie, erau aleşi patru finalişti. Aceştia colaborează strâns cu presa de stat.
Ungaria este contributor la ESA, cu sume mult mai mici decât Polonia, dar are asigurată finanţare pentru participarea IMM-urilor maghiare la proiecte spaţiale europene.
Budapesta are şi o strategie spaţială, adoptată în 2021, prioritatea fiind încurajarea inovaţiei şi dublarea numărului de companii spaţiale maghiare până în 2025. O companie protejată de stat, 4iG, cu operaţiuni extinse în domeniul telecomunicaţiilor, vrea să cumpere operatorul de sateliţi israelian Spacecom şi a făcut primii paşi în agest sens. Ungaria are deja lansaţi în spaţiu mai mulţi sateliţi, cu scopuri educaţionale şi de monitorizare a Pământului. Cel lansat cel mai recent măsoară poluarea electromagnetică.
O misiune lunară a NASA de anul trecut a folosit echipamente de măsurare produse de cercetătorii unguri. Însă Ungaria atrage atenţia mai ales cu cooperarea spaţială pe care o are, la nivel declarativ, cu Rusia. Un proiect mai vechi al guvernului maghiar era de a trimite în 2024 sau 2025 un ungur în spaţiu cu o misiune rusească. Budapesta a încheiat acorduri de cooperare în domenii spaţiale cu Moscova când Rusia se pregătea să atace Ucraina şi continuă să insiste pe o astfel de colaborare chiar şi acum, când Rusia a invadat ţara vecină. Axom, compania care apare în aceste trei poveşti, a fost înfiinţată în 2016 şi are ca scop construirea primei staţii spaţiale private. Foloseşte rachete Crew Dragon de la SpaceX şi a efectuat deja câteva zboruri cu succes.
