Letonia continuă să introducă măsuri de austeritate după încheierea acordului cu FMI, atât de dure încât creditorul internaţional avertizează că guvernul merge prea departe, iar plata anticipată a datoriilor privează instituţia financiară de pârghii prin care să influenţeze politica economică.
Letonia a terminat de plătit în luna decembrie datoriile către FMI, după un acord stand-by pe doi ani de 9,9 miliarde de dolari încheiat în 2008 cu Fondul Monetar, Banca Mondială şi UE. Datoriile au fost achitate cu aproximativ trei ani înainte de termen.
La 1 ianuarie, cu două săptămâni după achitarea datoriilor către FMI, guvernul a redus venitul minim garantat, transmite Bloomberg.
Cunoscut mai degrabă pentru promovarea măsurilor de austeritate, Fondul Monetar Internaţional a criticat decizia, considerând că ar putea afecta mecanismele de siguranţă socială. Revenirea economică a Letonei, care a pierdut aproape 20% din PIB în urma crizei financiare mondiale din 2008-2009, este văzută diferit de diverşi economişti şi politicieni.
În timp ce liderii UE dau Letonia ca exemplu de disciplină pentru întreg continentul, economistul american Paul Krugman, laureat al Premiului Nobel, a criticat măsurile de austeritate luate în ţară. Totodată, opoziţia FMI faţă de unele măsuri de austeritate propuse de autorităţi a generat tensiuni între instituţia de la Washington şi guvern.
Pe lângă scăderea transferurilor sociale, guvernul leton a restrâns un program de investiţii publice şi a coborât pragul de la care salariile pot fi impozitate.
Măsurile de austeritate riscă să adâncească cea mai inechitabilă societate din UE, care alimentează cea mai accelerată tendinţă de emigrare din Letonia din ultimii 10 ani şi riscă să pună în pericol perspectivele economiei, potrivit FMI.
Aproximativ 110.000 de persoane au emigrat din Letonia din 2009 (net), iar şomajul s-a triplat, potrivit lui Mihails Hazans, economist la Universitatea Letoniei.
Politicile de scădere a transferurilor sociale şi restrângerea programului de investiţii publice au rolul de a împinge letonii în câmpul muncii, spune ministrul finanţelor Andrid Vilks, care preferă transferuri sociale mai mari către cei care au într-adevăr nevoie.
"Există un număr tot mai mare de oameni care chiar nu vor să muncească", a afirmat Vilks într-un interviu pentru Bloomberg. Oficialul a adăugat că unele municipalităţi se plâng că "oameni care vin în maşini foarte bune spun că sunt foarte săraci şi cer bani de la stat".
Economia Letoniei a crescut anul trecut cu 5% din PIB, conform FMI, iar pentru 2013 guvernul leton estimează un avans economic de 3,7%.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
