Business Internaţional

Starea de forţă majoră din sistemul bancar al Ciprului a scos practic ţara din zona euro, iar replicile prăbuşirii sistemului economic se propagă în toate direcţiile

Angajaţii băncii cipriote Marfin (Laiki) protestează în faţa Parlamentului. Instituţia, care are aproximativ 3.000 de angajaţi în Cipru, va fi lichidată pentru ca statul să fie salvat de la faliment. Guvernul va confisca până la 80% din depozitele mai mari de 100.000 de euro. Foto: AFP

Angajaţii băncii cipriote Marfin (Laiki) protestează în faţa Parlamentului. Instituţia, care are aproximativ 3.000 de angajaţi în Cipru, va fi lichidată pentru ca statul să fie salvat de la faliment. Guvernul va confisca până la 80% din depozitele mai mari de 100.000 de euro. Foto: AFP

Autor: Bogdan Cojocaru

28.03.2013, 00:06 5706

După ce a zdrobit mitul că nimeni nu se poate atinge de depozitele din bănci într-o societate dezvoltată precum cea a zonei euro – din econo­miile mai mari de 100.000 de euro statul va confisca până la 80%, Ciprul devine şi prima ţară membră a unei uniuni monetare care blochează ieşirile de capital din ţară. Analiştii spun că prin astfel de restricţii ale fluxurilor de bani mica economie insulară iese, practic, din zona euro.

Ciprul va confisca până la 40% din depozitele neasigurate, adică mai mari de 100.000 de euro, constituite la cea mai mare bancă a ţării, Bank of Cyprus, şi până la 80% din cele neasigurate ale grupului bancar Marfin, care va fi lichidat, potrivit oficialilor guvernamentali. În schimb, deponenţii de la Bank of Cyprus vor primi acţiuni la instituţia de credit, care va fi recapitalizată şi restructurată.

„Să fim sinceri, foarte puţin va fi returnat“

Guvernul aplică această măsură pentru a strânge mai multe miliarde de euro fără de care nu s-ar califica pentru programul de bailout de 10 miliarde de euro stabilit cu creditorii internaţionali, UE, BCE şi FMI, fără de care economia ar intra în faliment.

Pierderile vor afecta depozite neasi­gurate de opt miliarde de euro constituite la Bank of Cyprus şi economii de 3,2 miliarde de euro depozitate la Marfin (Laiki în limba greacă). După un calcul sumar, cei care au depozite mai mari de 100.000 de euro la cele două bănci cipriote vor pierde până la 4,9 miliarde de euro într-un stat cu o economie de doar 3,5 ori mai mare. „Să fim sinceri, foarte puţin va fi returnat. Sumele ar putea fi de doar 20%. Cu siguranţă, pentru cei cu depozite mai mari de 100.000 de euro ar putea veni o lovitură foarte puternică“, a declarat guvernatorul băncii centrale a Ciprului, Panicos Demetriades, referindu-se la situaţia clienţilor grupului Marfin.

Programul de bailout prevede înju­mătăţirea mărimii sistemului bancar supra­ponderal pentru a-l aduce la media UE şi pentru a reduce nevoia de finanţare externă a ţării. Băncile cipriote sunt închise încă din 16 martie, când au fost anunţate primele detalii ale planului de salvare. Iniţial, acesta prevedea confiscarea a până la 10% din toate depozitele. Speriaţi că îşi vor pierde banii, oamenii au luat cu asalt bancomatele, dând astfel primele indicii despre ce va urma după ce băncile vor fi redeschise. De atunci Bank of Cyprus şi Marfin au restricţionat retra­gerile la doar 100 de euro pe zi de persoană.

Forţă majoră în sistemul bancar

Pentru a proveni un haos general şi retrageri masive de capital după redeschi­derea băncilor, parlamentul a dat guvernului şi băncii centrale puterea de a impune restricţii ale mişcărilor de capital. Acestea limitează, printre altele, tranzacţiile cu alte ţări şi ieşirile de capital, dar nu şi fluxurile din interiorul ţării, potrivit şefului camerei de comerţ a Ciprului. Potrivit AP, limita retragerilor zilnice va fi majorată de la 100 de euro la 300 de euro şi va fi permisă plata salariilor.

În felul acesta se va preveni apariţia unei crize de lichiditate şi mai acute prin stoparea ieşirilor de fonduri, notează The Guardian. Autorităţile au asigurat că restricţiile, care nu au precedent în istoria zonei euro, vor fi temporare, diferenţiate în funcţie de bancă, şi că vor dura doar câteva săptămâni. Limi­tarea fluxului de bani într-o economie care nu are propria monedă este „un experiment financiar fără precedent“, scrie Bloomberg.

Dar analiştii sunt sceptici şi, dând exemplul restricţiilor impuse în alte ţări, atenţionează că restricţiilor vor fi foarte greu de ridicat şi de aceea vor fi menţinute timp de mai mulţi ani.

Argentina şi Islanda au impus restricţii mişcărilor de capital pentru a se proteja de deprecierea monedei. Când au încercat să stăvilească ieşirile de bani în anii ’80 şi ’90, economiile din America de Sud şi Asia au menţinut restricţiile între şase luni şi doi ani. Cazul Ciprului este unic deoarece dacă euro este scos din sistemul bancar şi apoi din ţară îşi păstrează valoarea.

Uniunea monetară se termină acum la Cipru

Unii economişti, precum Guntram Wolff, de la institutul de cercetare Bruegel, susţin ideea că, din cauza limitelor impuse fluxurilor de capital, un euro din Cipru nu mai este egal în valoare cu un euro care circulă liber în alte state din zona euro. În această situaţie, se poate spune că statul cipriot nu mai face parte din zona euro.

„Cât timp mişcarea capitalului este restricţionată, Ciprul practic nu mai este membru cu puteri depline al zonei euro. Cu alte cuvinte, în timp ce formal stă în uniunea monetară, un euro dintr-un depozit bancar din Cipru nu are aceeaşi putere cu cea a unui euro dintr-un alt stat membru“, scriu analiştii băncii americane Morgan Stanley.

Banca atrage atenţia că de fuga capita­lului din Cipru vor beneficia băncile din nordul Europei, în special cele din Germa­nia şi Luxemburg.

Potrivit jurnalistului pe teme economice Ed Conway, de la Sky News, există trei principii fundamentale în politica econo­mică, din care un stat nu poate alege decât două: o politică monetară independentă, prin care banca centrală are puterea de a stabili propriile dobânzi, un curs de schimb fix şi libera circulaţie a capitalului. Econo­miştii denumesc această ecuaţie „trinitatea imposibilă“ deoarece cele trei politici nu pot exista împreună în acelaşi timp. Un stat poate alege doar două. Prin abandonarea liberei circulaţii a capitalului, Ciprul nu va avea de ales decât să aplice propria politică monetară, ceea ce exclude statutul de membru al unei uniuni monetare.

Analiştii agenţiei de evaluare financiară Moody’s atenţionează că soluţia „bizară“ găsită de zona euro pentru salvarea Ciprului subliniză faptul că liderii europeni şi-au supraapreciat capacitatea de a gestiona criza. „Decidenţii politici par să fie foarte siguri că piaţa este suficient de liniştită şi că deţin uneltele necesare pentru a evita contaminarea altor economii periferice şi sistemele bancare ale acestora. Cred că această încredere nu se justifică“, a declarat pentru agenţia Thomson Reuters analistul Bart Oosterveld de la Moody’s.

Stare de şoc în întreaga economie

Prin restructurarea masivă a sistemului bancar se distruge întregul model economic pe care Cipru s-a bazat pentru a ajunge un centru financiar offshore, iar undele de şoc ale prăbuşirii se răspândesc în toate di­recţiile, lovind afaceri care au doar tan­genţial legătură cu băncile. Unii analişti esti­mează că economia va scădea cu 10% anul acesta, notează Bloomberg.

„Scopul bailoutului era de a diminua sistemul bancar, dar ei ne-au distrus întreaga economie. Înspăimântătoare este confuzia. Nimeni nu ştie nimic“, a explicat Elena Antoniou, un designer de interior care şi-a concediat toţi angajaţii după ce guvernul şi creditorii au anunţat acordul de bailout. Firma ei lucra la un proiect pentru divizia de asigurări a Marfin, acum în lichidare.

 

Restricţiile de capital impuse în Cipru

  • Niciun cont de economii nu poate fi desfiinţat înainte de data expirării şi nu sunt permise retrageri anticipate din acestea;
  • Încasarea sumelor prevăzute în cecuri este suspendată;
  • Persoanele fizice pot ieşi din ţară cu până la 3.000 de euro în bani lichizi la fiecare călătorie;
  • Ciprioţii pot transfera până la 10.000 de euro pe trimestru către alţi cetăţeni ciprioţi care studiază în străinătate;
  • Toate tranzacţiile cu carduri de credit şi de debit în străinătate sunt limitate la 5.000 de euro de persoană pe lună;
  • Măsurile sunt aplicabile tuturor conturilor, indiferent de moneda în care sunt constituite;
  • Plăţile importante sunt permise doar dacă sunt prezentate autorităţilor „documente relevante”;
  • Restricţiile vor fi aplicate timp de şapte zile şi vor fi reanalizate săptămânal.
 

Miniştrii care spun lucruri trăsnite despre Cipru

Lucinda Creighton, ministrul irlandez pentru relaţia cu Uniunea Europeană, a folosit o comparaţie devenită aproape clasică - austeritatea ca medicament. „Cred că ştim cu toţii în Irlanda cum e cu medicamentele neplăcute”, a spus ea, însă tonul folosit, o combinaţie de şarm şi francheţe, a făcut-o să pară un doctor care explică amabil, dar ferm pacientului (zona euro) că trebuie să se ţină de tratament. Cipru a fost „pus la gheaţă” din iunie anul trecut, a continuat ea, cam cum s-ar proceda la un accident în sport, dar acum ar fi bine ca statul cipriot să meargă mai departe cu planurile pentru un stil de viaţă sănătos. „Ştim că deficitul şi datoria fac creşterea imposibilă, aşa că nu ne facem nicio favoare dacă relaxăm termenele limită”, a avertizat ea.

Premierul croat Zoran Milanovic a început cu o metaforă din baschet. „Când priveam UE cu ani în urmă, vedeam că seamănă cu NBA (liga profesionistă de baschet din SUA), genul de divizie din care nu eşti eliminat decât dacă încalci reguli fundamentale, însă aşa ceva nu i s-a întâmplat nimănui încă”, a spus el, adăugând intenţia Croaţiei de a se alătura blocului comunitar. Comparaţia cu baschetul are mai mult sens în contextul în care Milanovic este unul dintre cei mai înalţi membri ai partidului Nordic. Ulterior, ca să demonstreze că este un concurent cu valenţe multiple, premierul a schimbat registrul indicând spre Vechiul Testament, unde a citat aproximativ„Când vine vorba de Europa, e un vers în Biblie... «Toate îşi au vremea lor, ambiţiile îşi au vremea lor, iar săditul îşi are vremea lui», iar acum este vremea sădirii, vremea alegerii unor lucruri mici care pot îmbunătăţi sistemul.”

Ministrul finlandez al afacerilor europene Alex Stubb, o prezenţă constantă în competiţiile de triatlon, are în portofoliul lui ministerial şi comerţul extern. Ca atare, ministrul nu a ratat ocazia să menţioneze câteva brand-uri finlandeze atunci când i-a fost solicitată o descriere a situaţiei din Cipru. În plus, el a acordat răspunsurile în timp ce se relaxa în faţa focului în cabana pe care o deţine în munţi. „Dacă ar fi un dispozitiv Suunto de măsurare a pulsului şi ritmului cardiac”, a spus el arătând cu degetul spre dispozitivul pe care îl purta la încheietura mâinii, „am putea observa că au fost cinci sau şase vârfuri ale activităţii în ultimii trei ani... Am păstrat un nivel înalt şi sustenabil”. Continuând comparaţia, ministrul a mai spus: „Am ajuns în trecut deasupra nivelului aerobic, iar acum simt că suntem mult sub pragul aerobic - însă vedem un mic vârf (Cipru) mergând spre pragul aerobic, dar nu suntem deloc aproape de nivelul anaerobic. Acum, cu Cipru, depunem un mic efort, e ca mersul la deal. Nu e ca şi cum ai schia la deal în Alpi, e ca şi cum ai schia aici în Saariselka şi ai trece peste un mic dâmb”. (Andrei Cîrchelan)

 

Parlamentul cipriot vrea numele celor care şi-au retras economiile înaintea anunţării bailoutului

Parlamentul cipriot a cerut o anchetă pentru descoperirea celor care şi-au transferat în străinătate înainte de decizia de pe 15 martie a Eurogroup de a taxa depozitele sumele din conturile constituite la cele mai mari bănci din ţară, Bank of Cyprus şi Marfin. În centrul scandalului stă guvernatorul băncii centrale. „De asemenea, este nevoie de o anchetă pentru a se stabili dacă guvernul, atât cel actual, cât şi cel trecut, a fost informat despre multele probleme care au agravat situaţia sistemului bancar şi în special pe cea a Marfin”, a declarat Demetris Syllouris, preşedintele unei comisii parlamentare. Comisia va cere guvernatorului băncii centrale, Panicos Demetriades (foto), o listă cu numele celor care au transferat bani din Cipru înainte de 15 martie. O cerere similară va fi trimisă şi la Marfin. Din cele două bănci au fost retrase sume importante înainte de semnarea acordului de bailout, scrie Der Spiegel. La sfârşitul lunii ianuarie, aproximativ 40% din toate depozitele constituite la băncile cipriote erau deţinute de Bank of Cyprus şi Marfin. De atunci, fonduri substanţiale s-au evaporat în pofida ordinului băncii centrale ca depozitele să fie îngheţate.  Banca centrală este acuzată acum că nu a făcut îndeajuns pentru a controla ieşirile de capital. Instituţia a permis transferurile în scop umanitar deschizând astfel o fereastră pentru abuzuri. Mulţi sunt furioşi că banca a permis „plăţi speciale”, tranzacţii a căror definiţie nu a fost stabilită niciodată complet. Banca centrală s-a apărat susţinând că este imposibilă prevenirea tuturor tranzacţiilor în pofida îngheţării conturilor. O mare parte din bani a fost retrasă din afara ţării.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO