Din toate costumele marca Hennes & Mauritz pe care le comercializeaza, Stefan Persson ar alege cu siguranta unul albastru inchis. Un costum traditional, ce confera un caracter oarecum anomim. Un costum pe care l-ar putea purta la o intalnire cu regele Suediei, cat si la o cina cu membrii boardului companiei sale. Un costum aflat probabil in partea din spate a unui magazin din moment ce cererea pentru acest stil este foarte redusa.
Persson este presedintele si principalul actionar al celui mai mare retailer din domeniul modei in Europa si cel mai bogat om din Suedia, cu o avere estimata de revista Forbes la 8,6 miliarde de dolari, dar nu tradeaza in nici un fel designurile impresionante pe baza carora si-a acumulat averea, comenteaza Financial Times.
Nimic nu este destul de grav
In timp ce multi retaileri din sectorul produselor vestimentare depun mari eforturi de a trece dincolo de pietele lor locale, H&M pare sa aiba capacitatea de a traversa granitele si continentele cu modelul sau de business ce consta in comercializarea de articole vestimentare la moda la preturi scazute.
Au existat greseli, lansari de produse ce nu au fost considerate la moda, depasiri de costuri, dar se pare ca nimic nu a fost destul de grav pentru a stopa expansiunea grupului. In ultimii cinci ani, au fost deschise 350 de magazine, vanzarile anuale au crescut cu 70%, iar profiturile brute s-au dublat pana la 9,6 miliarde de coroane suedeze (1,28 miliarde de dolari).
H&M isi va dechide cel de-al 1.000-lea magazin in aceasta toamna, desfasurand operatiuni in 17 tari, inclusiv Canada si Statele Unite. Odata cu globalizarea domeniului modei, compania a putut oferi aceeasi gama de produse de la New York pana la Helsinki, ceea ce i-a permis inregistrarea unor mari reduceri de costuri si mentinerea preturilor la un nivel scazut.
Aproape in fiecare zi, Persson, in varsta de 56 de ani, poate fi vazut analizand produsele expuse in magazine, urmarind clientii sau vorbind cu angajatii. Nu are nici o intentie de a-si ascunde dorinta de a-si parasi cat mai repede biroul pentru a intra in propriile magazine.
"Aici se intampla esentialul. Acesta este locul, acesta este show-ul," spune el cu entuziasm.
Persson a parasit pozitia de director executiv al companiei in 1998, dupa 16 ani, insa, ca fiu al fondatorului companiei si principal actionar al acesteia, era destinat dintotdeauna sa fie presedintele activ al companiei.
"Este atat de important sa-i asculti pe cei ce sunt cei mai apropiati de clienti. In fiecare minut poti obtine opinia clientilor despre noi".
De la 45 la 850 de magazine
Tatal lui Persson, Erling Persson, a fost cel care a initiat expansiunea H&M peste granite, patrunzand pe piata norvegiana in anul 1964. Insa cand fiul acestuia a preluat pozitia de CEO, in 1982, nu existau decat 45 de magazine in afara Suediei, comparativ cu cele peste 850 in prezent. In afara de oferta publica initiala dn 1974, determinata de factori politici si fiscali, dar si financiari, cresterea grupului s-a bazat exclusiv pe propriile fonduri.
H&M este adesea comparat cu celalalt retailer international al Suediei, Ikea. Cele doua companii au multe caracteristici comune, cum ar fi concentrarea pe preturi, design si obtinerea de materiale prime din tari cu costuri reduse. Cele doua au de asemenea puternice culturi corporatiste care inspira loialitate.
Provocarea americana
Persson dispune de o echipa de management formata din membri veterani ai companiei. Este surprinzator faptul ca o companie ce comercializeaza produse vestimentare la moda pe plan global destinate femeilor pare sa fie in mare parte condusa de barbati in varsta. Persson arata ca la nivel de country management, nivel foarte important, exista multi barbati tineri, cat si femei. Saptamana trecuta, H&M a desemnat-o pe Madeleine Persson (fara legatura cu Persson) la conducerea diviziei de achizitii.
Totusi, compania este constienta de faptul ca va trebui sa-si sporeasca expunerea la influente internationale cat prievste departamentele de retailing si design.
Poate ca Persson nu este un lider la fel de carismatic ca Ingvar Kamprad aflat la conducerea companiei Ikea, insa acesta isi face simtita prezenta la toate nivelurile companiei, purtand cu sine mostenirea lasata de tatal sau, ce a pus bazele a ceea ce urma sa devina H&M in 1947.
Persson senior a fost inspirat in crearea acestei companii de ceea ce observat in cursul unei calatorii in Statele Unite, si anume articole vestimentare la moda vandute la preturi destul de scazute pentru a permite tinerelor femei sa le cumpere pentru ca si le doreau, si nu pentru ca erau nevoite.
Acum, exact piata americana este cea care pune in fata fiului acestuia o adevarata provocare. H&M si-a deschis primul magazin in New York in anul 2000, insa curand dupa aceea compania a fost nevoita sa-si incetineasca ritmul expansiunii in contextul unor conditii dificile de piata si a unor costuri ridicate.
A pleca sau a nu pleca
Analistii au avertizat ca este posibil ca H&M sa fi subestimat gradul de sofisticare si competitivitate al pietei americane. "Bineinteles ca am facut greseli, asa cum se fac in cazul oricarei piete noi. Greselile noastre, insa, nu au fost grave", spune Persson. "Din 70 de magazine din Statele Unite, exista poate 10 de care nu suntem multumiti, insa restului le merge foarte bine. Ne asteptam sa inregistram profit in acest an, mai devreme decat anticipasem la inceput".
Persson nu este de acord cu analistii financiari ce se asteapta intotdeauna la profituri rapide. "Pur si simplu nu te poti astepta ca atunci cand vrei sa te extinzi profiturile sa apara imediat".
Insa, in timp ce Kamprad si alte dinastii suedeze din domeniul afacerilor, cum ar fi familia Rausing, din spatele grupului TetraPak, si-au mentinut cu indarjire companiile in domeniul privat, Persson pare sa se fi resemnat in fata conditiilor listarii publice. A face din H&M o companie privata nu se numara printre optiuni, spune acesta.
El difera de contemporanii sai si prin faptul ca a ramas in Suedia, ce este caracterizata de cele mai ridicate taxe in randul tarilor membre ale Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica. Persson este probabil cel mai semnificativ contribuabil individual din tara.
"Niciodata nu am considerat ca trebuie sa pleci numai din cauza taxelor. O astfel de decizie nu te va face niciodata fericit, iar in ultimii ani am asistat la o oarecare relaxare fiscala in Suedia", a declarat Persson.
Persson se refera la modificarile de legislatie in urma carora taxa pe avere nu s-a aplicat si pe participatiile sale in cadrul H&M in anul 1997. Krister Andresson din cadrul Swedish Confederation of Enterprise, un critic dur al taxei pe avere, spune ca acest fapt reflecta faptul ca sistemul nu este echitabil. "Este remarcabil faptul ca o tara cu un guvern social democrat, sprijinit de fosti comunisti, scuteste o persoana prezenta pe lista Forbes de la plata unei taxe pe care oamenii obisnuiti sunt nevoiti sa o plateasc".
Persson considera impozitul pe avere drept ceva negativ, o afirmatie ideologica mai degraba decat o modalitate de a colecta sume considerabile de bani. "Bineinteles ca nu este drept ca unii dintre noi sa fie scutiti de la plata acestuia. Toti ar trebui sa fie scutiti".
Totusi, Persson nu doreste sa se implice in sfera politicului si de aceea, saptamana trecuta, cand multi dintre liderii sectorului suedez al afacerilor protestau in ploaie in fata parlamentului impotriva politicii guvernului, Persson nu s-a aflat printre acestia.
Puterea se bazeaza pe cunoastere
De fapt, Persson ramane usor detasat de comunitatea de afaceri a tarii, iar, in timp ce altii avand varsta sa considera castigarea unei pozitii importante in cadrul unei companii drept un trofeu, el se indreapta in directia opusa, retragandu-se din consiliile de conducere ale companiilor Ikea si Electrolux pentru a se concentra asupra H&M.
De asemenea, Persson nu s-a folosit de averea pe care o are pentru a avea o influenta mai mare in cadrul altor companii. "Cred ca a cumpara putere este ceva nebunesc; puterea se bazeaza pe cunoastere, si nu pe cat de multi bani ai. Cel putin asa ar trebui sa fie".
Fundatiile caritabile pe care le-a creat doneaza bani unor domenii cum ar fi cel alsanatatii, cercetarii medicale.
Persson este bine cunoscut pentru relatiile tensionate pe care le are cu jurnalistii, in trecut acesta chiar telefonandu-le acestora acasa pentru a se plange in legatura cu anumite articole. Insa, pe masura ca H&M a devenit mai deschisa, relatiile respective s-au detensionat intr-o oarecare masura.
De asemene, Persson este mai dispus sa discute despre rolul generatiei viitoare in cadrul afacerii de familie pe care o conduce. Cel mai mare fiu al sau, Karl-Johan, in varsta de 29 de ani, este in prezent membru al consiliului de conducere al filialelor din Marea Britanie, Statele Unite, Danemarca si Germania.
"Toti copiii mei detin actiuni in cadrul companiei, fiind pregatiti sa-si asume un anumit rol de conducere pe viitor. Insa, fiul meu cel mare a primit un gen de educatie ce-l face mai interesat de conducerea de zi cu zi a companiei. Ce fel de rol isi va asuma pe viitor, nu stiu, insa stiu cu siguranta ca este interesat in acest sens".
In prezent, nu exista indicii ca Persson ar intentiona sa se retraga. Cand Erling Persson a murit cu doi ani in urma la varsta de 87 de ani, mai avea inca un birou la sediul companiei. De aceea este de asteptat ca acelasi lucru sa se intample si in cazul fiului sau.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
