Până în anii 1980, un guvern putea relativ uşor să obţină acorduri cu creditorii în privinţa restructurării datoriilor. Însă după ce trendul ca datoriile să fie securitizate a luat amploare, numărul creditorilor s-a înmulţit, încluzând acum fonduri de hedge şi alţi investitori asupra cărora guvernele au foarte puţină influenţă, scrie pentru portalul Project Syndicate Joseph Stiglitz(FOTO), laureat al premiului Nobel pentru Economie.
Mai mult, "inovaţiile" de pe pieţele financiare au făcut posibil pentru deţinătorii de titluri securitizate să-şi asigure portofoliile, ceea ce înseamnă că "au garantat un loc la masa de joc", notează în continuare Stiglitz. Aceşti investitori au interesul lor, să-şi primească asigurările. Pentru aceasta statul trebuie să intre în default. Insistenţa BCE ca reducerea datoriilor în cazul Greciei să fie voluntară, adică să se evite defaultul, pune cele două părţi pe poziţii contrare.
"Ironia este că tocmai organismele de reglementare au permis crearea unui astfel de sistem disfuncţional", menţionează economistul.
Poziţia BCE este ciudată. Băncile pot gestiona riscul defaultului prin cumpărarea de asigurare, caz în care un organism de reglementare preocupat de stabilitatea sistemului ar trebui să garanteze plata asigurărilor în eventualitatea unor pierderi. BCE vrea însă ca băncile să suporte pierderi de 50% pe deţinerile de obligaţiuni, fără ca beneficiile de asigurare să fie plătite.
Abordarea ar putea fi explicată prin trei motive. Primul ar fi că băncile nu au cumpărat asigurări, iar unele dintre ele au mizat pe poziţii speculative. A doua explicaţie ar fi că BCE este conştientă că sistemului financiar îi lipseşte transparenţa, iar încertitudinile legate de un default involuntar ar face ca pieţele financiare să îngheţe. Ar treilea motiv ar fi că banca centrală încearcă să protejeze puţinele bănci care au scris asigurările.
Insistând ca restructurarea datoriilor să fie voluntară, BCE ar putea încerca să se asigure că reducerea nu este foarte adâncă, dar în acest caz pune interesele băncilor înainte de cele ale Greciei, pentru care o restructurare de amploare este esenţială pentru a putea ieşi din criză, explică Stiglitz.
"BCE s-ar putea să pună interesele celor câteva bănci care s-au angajat să asigure datorii înaintea intereselor Greciei, a contribuabililor europeni şi creditorilor care au fost prudenţi", afirmă economistul.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
