La scurt timp dupa ce Suedia a respins adoptarea monedei unice europene anul trecut, ministrii si liderii sectorului de afaceri din aceasta tara s-au angajat sa gaseasca solutii in sensul asigurarii competitivitatii tarii si impulsionarii cresterii economice a acesteia, conform Financial Times.
Oficialii se temeau ca Suedia sa nu plateasca, pe termen lung, un pret pentru refuzul pronuntat in cazul in care companiile nu si-ar fi concentrat atentia mai mult pe plan intern decat asupra zonei euro.
Goran Persson, prim ministrul social democrat, a luat o serie de masuri concrete, dorind sa ofere garantii legate de implementarea unei strategii axate pe crestere economica.
Totusi, dupa sase luni inca nu exista rezultate tangibile, spre dezamagirea comunitatii de afaceri. Nici bugetul ce urmeaza a fi propus, nici congresul ce urmeaza a fi organizat de partidul social democrat, congres ce se va concentra asupra importantei cresterii economice in ceea ce priveste bunastarea nationala, nu vor include, conform tuturor asteptarilor, reforme specifice.
"Discutiile legate de cresterea economica au ajuns intr-un punct mort," spune Krister Andersson, director al departamentului de strategie fiscala din cadrul Confederation of Swedish Enterprise.
Unul dintre motive pare sa fie o schimbare de sentiment politic. Klas Eklund, economist-sef in cadrul bancii suedeze SEB, spune: "Primul ministru a decis ca doreste sa ramane la putere cu ajutorul partidelor de stanga si ecologist, iar acest lucru este mult mai important decat incheierea de acorduri cu sectorul de afaceri".
Social-democratii au nevoie de sprijinul fostului partid comunist, cat si de cel al ecologistilor pentru a avea cel mai important cuvant de spus in ceea ce priveste bugetul si finantele.
Decizia de a nu introduce moneda euro nu a fost singurul factor ce a generat discutiile legate de crestere.
Suedia, ca si alte tari occidentale, incearca sa gaseasca un raspuns la intrebarea cum se va descurca pe viitor la capitolul cheltuielilor in fata unei populatii cu o medie de varsta din ce in ce mai ridicata si o baza de impozitare care, intr-o lume globalizata, devine din ce in ce mai mobila.
Persson a declarat in cadrul unui interviu ca ar putea aparea necesitatea majorarii impozitelor pe viitor, insa, intr-o tara cu cel mai ridicat nivel de impozitare, acest lucru este de neconceput, sustin liderii sectorului de afaceri.
In schimb, acestia cer o serie de masuri de reducere a taxelor, in special al acelor taxe ce reprezinta un obstacol in calea dezvoltarii sectorului micilor afaceri.
Insa impozitul ce a starnit cele mai aprinse discutii este cel pe avere. Din cauza acestui impozit, cu o rata de 1,5% pe an pe activele ce depasesc 197.000 de dolari, suedezii constituie depozite bancare peste hotare. In plus, acest impozit reprezinta unul din motivele pentru care unii dintre cei mai importanti oameni de afaceri ai acestei tari au decis sa se indrepte catre alte tari.
Problema cu care se confrunta social democratii este ca multi dintre membri trebuie sa fie convinsi in legatura cu beneficiile reducerilor de impozite in ceea ce priveste cresterea economica.
Unele reduceri de impozite ar putea fi aprobate in decursul viitorului congres, insa acestea nu vor avea amploarea dorita de liderii sectorului de afaceri. Impozitul pe avere ar putea fi redus, dar nu va fi in nici un caz eliminat, iar aceasta reducere va fi compensata prin majorari de impozite in alte domenii.
Comunitatea de afaceri s-a oferit sa suporte in intregime costurile eliminarii acestui impozit prin acceptarea plasarii unei poveri fiscale mai mari pe umerii marilor companii, insa pentru guvernul social democrat ar fi greu sa renunte la ceva considerat de multi dintre membrii sai drept corect.
catalina.apostoiu@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
