Spania, care a cerut oficial în această săptămână ajutor de până la 100 mld. euro pentru băncile ei, a avertizat prin premierul Mariano Rajoy că nu se va putea împrumuta prea mult timp de pe pieţele de finanţare din cauza costurilor ridicate, scrie Thomson Reuters. Banca Spaniei a atenţionat la rândul ei că ritmul de scădere al economiei a accelerat, ceea ce complică eforturile guvernului de a respecta ţintele bugetare stabilite cu UE. Spania este a patra economie ca mărime din zona euro, iar un eventual bailout general al acestui stat va slăbi enorm mecanismele de salvare ale zonei euro. Madridul vrea să majoreze taxa pe valoarea adăugată (TVA) şi taxele pe energie şi proprietate, pentru a reduce deficitul bugetar, care este deja aproape de nivelul ţintit pentru întregul an, scrie CNBC.com.
În perioada ianuarie-mai deficitul bugetar spaniol a ajuns la 3,41% din PIB, iar ţinta pentru sfârşitul anului este de 3,5% din PIB. Deficitul reflectă transferuri de aproximativ nouă miliarde de euro pe care autorităţile centrale le-au oferit regiunilor cu probleme şi care au majorat deficitul total la 36,4 miliarde de euro la sfârşitul lunii mai. TVA este de 18% în Spania, unul dintre cele mai scăzute niveluri din UE, însă pentru multe produse taxa este redusă la 8% şi chiar la 4%.
"Cel mai urgent subiect este cel al finanţării. Nu ne putem finanţa pentru mult timp la preţurile pe care le plătim acum", a spus Rajoy. Randamentele obligaţiunilor spaniole scadente la zece ani oscilează în jurul pragului de 7%, la care Grecia, Irlanda şi Portugalia au cerut bailout-uri internaţionale.
Italia este hotărâtă să lupte cu Germania
Vârtejul de pe pieţe provocat de problemele din peninsula iberică a atins şi Italia, a treia cea mai mare economie din zona euro, care şi-a văzut asemenea Spanei costurile de finanţare urcând la niveluri nesustenabile. Premierul italian Mario Monti a anunţat că este hotărât s-o înfrunte la summit Angela Merkel pentru a o convinge să accepte fondurile de bailout EFSF şi ESM să cumpere obligaţiuni ale statelor cu probleme pentru a reduce costurile de finanţare de pe pieţe. Majoritatea analiştilor sunt de acord că Europa nu-şi poate permite să salveze şi Italia şi Spania.
Monti a declarat în faţa parlamentarilor că nu va merge la Bruxelles pentru a semna decizii dinainte stabilite şi că este pregătit să prelungească summitul până duminică noaptea dacă este nevoie pentru a obţine ceea ce vrea. Planul italian este susţinut de preşedintele francez Francois Hollande. El a mai propus ca fondurile de salvare să fie folosite pentru a injecta lichidităţi în băncile spaniole, idee agreată de FMI.
Comisarul european pentru economie Olli Rehn a propus, de asemenea, emisiuni comune de eurobonduri pentru a reduce povara costurilor de finanţare pentru economiile mai slabe din zona euro. Acest scenariu este susţinut puternic de Hollande şi Monti.
Însă pentru Germania colectivizarea datoriilor este un subiect tabu, cel puţin până când la nivelul zonei euro nu se ajunge la o uniune bugetară mai strânsă, adică un control centralizat al bugetelor, notează Financial Times. Marţi, Merkel a atenţionat că eurobondurile nu vor exista "atât timp cât va trăi" ea. Germania este cel mai mare contribuabil la bailout-urile din zona euro.
Analiştii se aşteaptă la puţine rezultate concrete
Liderii europeni vor discuta la summit şi un raport al preşedintelui Consiliului European Herman Van Rompuy care stabileşte paşii urmaţi de zona euro către o uniune bancară şi fiscală mai strânsă. Raportul propune stabilirea unui supraveghetor comun al băncilor din UE şi infiinţarea unui mecanism comun de garantare a depozitelor bancare. Documentul face, de asemenea, referire la reguli bugetare mai stricte precum stabilirea anual a limitei superioare a bugetelor naţionale şi a datoriilor în zona euro. Pentru a putea încălca limitele statele va trebui să obţină aprobarea partenerilor. O versiune anterioară a raportului prevedea ca UE să aibă puterea de a replanifica bugetele ţărilor care nu respectă regulile privind deficitele şi datoriile. Versiunea nouă nu mai conţine această propunere.
Analiştii sunt reticenţi că la summit liderii vor aduce soluţii concrete. Sunt însă şanse mari ca la reuniune să se stabilească structura de bază a unei uniuni monetare şi un pachet de stimulare economică de 130 miliarde euro constând în bonduri de infrastructură, fonduri regionale redistribuite şi împrumuturi ale Băncii Europene de Investiţii.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
