Deşi au reuşit după mai bine de două săptămâni de proteste să îlînlăture pe preşedintele Hosni Mubarak, aflat la putere de 30 deani, egiptenii au în faţă un viitor incert în condiţiile în care nuexistă nicio figură care să se remarce pe scena politică. O altăproblemă este faptul că mai bine de două treimi din populaţiaEgiptului este formată din tineri, iar viitorul lider al ţării maimult ca sigur nu va veni din rândul acestora.
Conducereaţării va fi asigurată până la alegerile din septembrie de ConsiliulSuprem al forţelor armate din Egipt, în frunte cu mareşalulMohammed Hussein Tantawi. Acesta va menţine actualul guvern, dincare fac parte tot oameni ai regimului Mubarak, conformdeclaraţiilor făcute la televiziunea egipteană de către purtătorulde cuvânt al armatei.
Schimbările politice fundamentale se fac în ani dezile
Analistul politic Cristian Pârvulescu spune că viitorul political Egiptului rămâne incert după căderea lui Mubarak, dar precizeazăcă rolul armatei va fi unul critic, schimbările fundamentale şiliberalizarea urmând a avea loc în ani de zile.
"Nimeni nu ştie ce se va întâmpla în continuare, sunt scenariireferitoare la liberalizare. Procesul de liberalizare depinde decapacitatea armatei de a mulţumi cât mai multe grupuri politice.Cred că armata va profita şi va încerca să dezbine grupărilepolitice din Egipt. Riscurile sunt să vină la putere FrăţiaMusulmană", spune Cristian Pârvulescu.
Dezbinarea societăţii egiptene complicătranziţia
Analistul politic român spune că lupta pentru putere se va daîntre armată şi partidul de guvernământ pe de-o parte, de cealaltăparte aflându-se Frăţia Musulmană. Pentru a avea şanse laguvernare, celelalte grupări trebuie să intre în jocul politic şisă participe la negocieri.
Pârvulescu mai spune că dezbinările profunde ale societăţiiegiptene s-au văzut în unele dintre scenele ce au avut loc înultimele săptămâni în piaţa Tahrir.
"În piaţă au avut loc momente ciudate, unii se rugau şi alţiistăteau în picioare. Rugăciunile din piaţă sunt manifeste politiceşi nu religioase, au avut şi un rol de demobilizare a armatei",spune Cristian Pârvulescu.
Tantawi, apropiat al lui Mubarak
În ultimele două săptămâni, în timpul protestelor, armata şi-acalculat strategic fiecare pas, poziţionându-se ca zonă tampondintre populaţia care manifesta pe străzi şi regimul Mubarak.
Totuşi, schimbările radicale de regim la Cairo nu sunt pe placulliderilor armatei care ar avea de suferit atât din punct de vederepolitic, cât şi financiar în urma unor reforme democraticereale.
Unele voci susţin că Tantawi ar putea reconfigura aparatulautocratic dispersând ramurile superficiale ale puterii cătrefacţiunile dezbinate ale opoziţiei.
"Este posibilă formarea unui nou model autocratic, însă procesulde liberalizare nu va fi stopat. Armata este gerontocratică (sistemde guvernare unde conducerea aparţine bătrânilor - n. red.), nu aulegătură cu ce s-a întâmplat în piaţa Tahrir", spune CristianPârvulescu.
Liderii din timpul protestelor nu au viitorpolitic
Atât laureatul Premiului Nobel Mohamed ElBaradei, cât şidirectorul de marketing al Google Wael Ghonim, figurile centraleale revoluţiei egiptene, nu vor juca roluri importante pe scenapolitică în era post-Mubarak, crede Cristian Pârvulescu.
"Wael Ghonim a avut un rol, dar nu îl văd ca fiind un lider.Dacă Ghonim va adera la o organizaţie, va avea un rol. MohamedElBaradei este gerontocrat precum ceilalţi lideri ai armatei şi nuva fi acceptat de egipteni", spune Pârvulescu.
Statele Unite au salutat plecarea lui Mubarak
Preşedintele american Barack Obama s-a întâlnit în weekend cupremierul britanic David Cameron, regele Abdullah al Iordaniei şiprim-ministrul turc Recep Erdogan pentru a antrena "susţinerefinanciară de la partenerii regionali" pentru Egipt.
Totuşi americanii sunt direct interesaţi de menţinereastabilităţii în regiune. "Americanii au acum probleme cunervozitatea Israelului, se vor opune unei schimbări radicale deregim", crede profesorul Cristian Pârvulescu.
Revoluţia tinerilor
Mai mult de jumătate dintre egipteni au până în 24 de ani,aceştia născându-se în timpul regimului lui Hosni Mubarak. Peste30% din populaţia Egiptului au sub 14 ani, iar 20% au între 15 şi24 de ani. Egiptenii între 24 şi 44 de ani cuantifică 28% dinpopulaţie. Astfel, mai mult de două treimi din populaţia Egiptuluipoate fi considerată relativ tânără. Revoluţia din Egipt estevăzută ca una a tinerilor cărora regimul Mubarak nu le puteasatisface cerinţele, situaţia fiind similară în mai multe ţări dinAfrica de Nord şi Orientul Mijlociu.
A stat la putere ca să îşi ascundă averea
Serviciile de spionaj occidentale afirmă că fostul preşedinteegiptean Hosni Mubarak (foto) a realizat încă de la începutulprotestelor de acum două săptămâni că nu va mai rămâne la putere,dar că a folosit acest răgaz pentru a-şi transfera averea evaluatăla 70 de miliarde de dolari în conturi secrete din străinătate,scrie The Telegraph. Unele voci afirmă că averea lui Mubarak esteplasată în bănci din străinătate, investiţii, lingouri de aur şiproprietăţi în Londra, New York, Paris şi Beverly Hills.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
