♦ Polonia este un aliat geopolitic de nădejde al SUA, iar investiţia de la Intel este cea mai mare din istoria ţării. ♦ Ungaria, al cărei guvern este singurul prieten cu care Rusia a mai rămas în UE, s-a transformat în locul de întâlnire al giganţilor auto germani BMW, Daimler şi Volkswagen cu furnizorii de piese chinezi şi cu energia rusească, ceva ce acasă nu îşi pot permite.
Cu fabrica de cipuri din Polonia, Intel, un gigant american de importanţă strategică, se alătură Alphabet, părintele Google, şi Visa, de asemenea companii de tehnologie mari din SUA, în a investi şi a se extinde în cea mai mare economie est-europeană.
Polonia este un aliat geopolitic de nădejde al SUA, iar investiţia de la Intel este cea mai mare din istoria ţării. Puţin mai jos pe harta Europei, Ungaria, al cărei guvern este singurul prieten cu care Rusia a mai rămas în UE, s-a transformat în locul de întâlnire al giganţilor auto germani BMW, Daimler şi Volkswagen cu furnizorii de piese chinezi şi cu energia rusească, ceva ce acasă nu îşi pot permite. Cea mai mare investiţie străină din Ungaria este una a chinezilor de la CATL, într-o uriaşă fabrică de baterii pentru maşini electrice. China este, geopolitic, noul prieten al Budapestei, în timp ce Polonia, prin excluderea Huawei de la dezvoltarea reţelei de comunicaţii 5G, este alături de SUA în războiul său pentru supremaţie tehnologică cu puterea asiatică. Mai nou, Ungaria îşi face noi prieteni buni de afaceri în Balcani, unul fiind Serbia, o ţară prorusă care şi ea şi-a găsit un nou cel mai bun prieten în poporul chinez.
Nu este un secret că multinaţionale şi coloşi precum Intel, CATL şi constructorii auto germani sunt încurajaţi să investească şi să se stabilească în Ungaria sau Polonia cu subvenţii de la buget şi stimulente generoase.
Dezvoltarea industriei auto este prioritatea în planul de reindustrializare al guvernului ungar.
Polonia caută în schimb diversificare. Dar acest lucru nu înseamnă că în regiune concurenţa pentru investiţii străine de trofeu nu este acerbă. Însă geopolitica pare să joace şi ea un rol important.
Polonia este pe flancul estic al războiului pornit de Rusia contra Ucrainei, după cum aminteşte Bloomberg. De asemenea, această ţară este în mijlocul tensiunilor cu aspect de război rece dintre Est şi Vest, cu protagonişti principali China şi SUA, Moscova şi Beijing fiind aliaţi de conjunctură. Intel a explicat că se simte „în siguranţă“ în Polonia, mulţumită în parte poziţiei „strategice“ a ţării pe flancul estic al UE şi NATO.
Premierul polonez Mateusz Morawiecki a vorbit despre cum investiţiile străine „ajută în acelaşi timp la întărirea securităţii“.
În contextul războiului şi pandemiei, Polonia, dar şi Ungaria, profită de faptul că companiile europene şi occidentale caută să-şi scurteze lanţurile de aprovizionare pentru a evita să fie prinse pe partea greşită a războiului comercial. Iar furnizori precum cei din China caută să fie mai aproape de fabricile de producţie europene. În Polonia, Intel vrea să-şi construiască o fabrică de asambare de cipuri de 4,6 miliarde dolari. Alphabet a anunţat în februarie anul trecut, la câteva zile după ce Rusia a pornit război contra Ucrainei, o investiţie imobiliară de 700 de milioane dolari în Varşovia. Este vorba de un hub de birouri şi spaţii de lucru pentru 2.500 de persoane care va deveni cel mai mare centru al său din Europa dedicat tehnologiilor cloud. În primăvara acestui an, Visa şi-a prezentat planurile pentru un centru global de tehnologie şi produse cu până la 1.500 de angajaţi. „Polonia este esenţială pentru UE datorită poziţiei strategice“, a explicat directorul de operaţiuni al Intel, Keyvan Esfarjani.
„Nu mă tem că brusc toate se vor opri.“ Cooperarea cu giganţii americani nu înseamnă că Polonia şi-a închis uşile pentru China. Cele două ţări au un parteneriat strategic, dar semnat în 2016. De atunci, relaţiile bilaterale diplomatice au tot fluctuat. Episoadele de apropiere nu s-au materializat în investiţii chineze, cel puţin nu la nivelul exploziei din Ungaria. Acolo, furnizori mari şi mici chinezi pentru industria auto şi a electromobilităţii se grăbesc să-şi construiască fabrici. Cel mai mare dintre ei, CATL, îşi construieşte o fabrică de baterii de 7,5 miliarde dolari la Debrecen – cea mai mare investiţie străină din Ungaria. Competiţia pentru uzine de producţie de baterii este acerbă. Cel mai mare export al Ungariei sunt bateriile. Însă Polonia are a doua cea mai mare capacitate de producţie din lume, devansând anul trecut SUA şi având în faţă, mult în faţă, China. Polonia a ajuns în această poziţie mulţumită unor investiţii sud-coreene. Ungaria este pe locul patru şi este probabil să urce rapid, potrivit unui clasament Bloomberg. În producţia de baterii electrice, ca în orice sector de producţie industrial, inclusiv auto, o sursă de energie stabilă este vitală. Companiile germane ameninţă de mult mult timp că dacă rămân fără gaze, care până la războiul din Ucraina au venit în cea mai mare parte din Rusia, vor pleca din Germania. În Ungaria ele găsesc la discreţie gaze ruseşti, această ţară având un nou contract pe termen lung cu Gazprom şi mergând astfel împotriva tendinţei europene. Polonia este printre primele ţări din UE care a renunţat la gazele ruse. De asemenea, Ungaria îşi extinde singura centrală nucleară cu tehnologie şi un împrumut de aproape zece miliarde euro din Rusia. În plus, când Comisia Europeană, Berlinul şi alte capitale mari europene vorbesc de reducerea riscurilor din relaţiile cu China (de-risking, practic restricţionare), Budapesta promovează adâncirea acestora, propunând ca Ungaria să devină poarta deschisă a UE pentru China. Premierul Viktor Orban împărtăşeşte ideile antiamericane şi de multipolaritate globală ale Beijingului. Astfel, în Ungaria coloşii industriali germani colaborează cu companii problematice din China şi beneficiază de energie rusească interzisă în UE.
