„Piaţa de acţiuni a zdrobit record după record, câştigând 8.000 de miliarde de dolari în valoare. Este o veste grozavă pentru conturile de economii pentru pensie şi studiu.“
Acestea sunt vorbe spuse de preşedintele american Donald Trump în urmă cu doar o săptămână, în discursul privind starea naţiunii. El şi-a asumat cu mândrie responsabilitatea pentru creşterea burselor de când a devenit preşedinte, în urmă cu un an.
Luni, când busele de pe Wall Street au picat, luând cu ele pieţele de acţiuni din întreaga lume, Trump n-a mai spus nimic de acţiuni. A lăudat în schimb creşterea salariilor. Iar această creştere se pare că este una din cauzele recentei corecţii de amploare de pe burse. Odată cu pieţele de acţiuni au luat-o în jos şi dolarul, în raport cu euro, o situaţie nu tocmai fericită pentru exportatorii europeni, şi preţurile petrolului şi ale altor materii prime de bază pentru industrie.
O particularitate a corecţiei cu care pieţele au început săptămâna este că nu există o cauză anume, iar acest lucru a dat frâu liber speculaţiilor. La factori declanşatori specialiştii mai menţionează algoritmii de tranzacţionare, neliniştea creată de prăbuşirea bitcoinului, creşterea yildurilor SUA, psihologia maselor şi încrederea excesivă. La starea de nervozitate au contribuit probabil şi casandrele.
Vanguard, una dintre cele mai mari companii de investiţii din lume, a calculat în noiembrie că exista atunci o probabilitate de 70% de producere a unei corecţii pe bursele de acţiuni din SUA. Jim Rogers, care a înfiinţat Quantum Fund împreună cu George Soros, îşi expune deja de câţiva ani presentimentul apocaliptic că „un colaps biblic de 68.000 de miliarde de dolari va lovi milioane de americani“.
Mark Faber, supranumit şi Dr. Doom, a spus pentru CNBC că „investitorii sunt pe Titanic“ şi că cei care au investit în acţiuni „îşi vor rupe gâtul aşa cum au făcut în marile crahuri din istoria burselor“. Profetul economist Andrew Smithers a avertizat că „acţiunile americane sunt supraevaluate cu 80%“ şi a calculat că singurele dăţi când acţiunile au mai fost atât de riscante au fost 1929 şi 1999. Royal Bank of Scotland a arătat că pieţele emit alerte de stres de amploarea celor din criza din 2008. Analiştii băncii le-au spus clienţilor „vindeţi tot, deoarece sala este aglomerată şi ieşirea este prea îngustă“. Aceasta se întâmpla la începutul anului 2016. De atunci bursele au crescut semnificativ. Trebuie spus că există investitori, o specie despre care s-a spus în ultimul timp că este pe cale de dispariţie, care pariză pe prăbuşirea burselor. Iar prognozele pesimiste sau apocaliptice îşi găsesc calea spre titlurile de ştiri sau de ziare cu atât mai repede cu cât numele profetului apocaliptic este mai cunoscut.
Actualele turbulenţe de pe pieţele de acţiuni coincid cu o prăbuşire dramatică a bitcoin. Ieri, moneda virtuală înregistra o scădere de 70%, sub 6.000 de dolari pe unitate, în raport cu maximul atins pe 18 decembrie, conform calculelor Bloomberg.
Economistul Nouriel Roubini, şi el supranumit Dr. Doom, a prezis ieri că preţul bitcoin se îndreaptă către zero. Unii analişti spun că moneda virtuală a început să o ia în jos de când pe piaţă au intrat pesimiştii. Cât timp printre jocători au dominat cei care cred cu adevărat în monedă, aceasta s-a dus spre 20.000 de dolari pe unitate. Mulţi participanţi la piaţă cred că active precum bitcoin introduc un strat de incertitudine care a contribuit la retragerea acţiunilor. Moneda virtuală a înregistrat scăderi şi de 10% într-o singură zi.
Care a fost luni atmosfera pe burse? „E un adevărat carnagiu aici“, spunea Chris Weston, strateg la IG din Melbourne. „Toată lumea se îndreaptă spre teren înalt deoarece nimeni nu ştie din ce cauză scad bursele.“ El a explicat că teama a fost amplificată de faptul că pieţele au fost stabile prea mult timp. „Ne-am obişnuit cu lipsa volatilităţii atât de mult încât aceste mişcări par mai mari decât sunt.“ Indicele industrial Dow Jones a crescut cu 26% între ianuarie 2017 şi ianuarie 2018, notează The Washington Post. Retragerea de pe burse a început vineri, când cifre pozitive despre piaţa muncii din SUA au arătat o creştere puternică a salariilor, ceea ce a amplificat îngrijorările că va accelera inflaţia şi că Rezerva Federală americană va răspunde majorând dobânzile. O veste bună s-a transformat într-un scenariu negativ. Dobânzile mai mari fac dolarul mai atractiv pentru investitori, în detrimentul acţiunilor. După acelaşi principiu, aşteptările ca Banca Centrală Europeană şi chiar Banca Japoniei să majoreze dobânzile spre sfârşitul acestui an pot împinge euro şi yenul în sus şi acţiunile în jos. Preşedintele Fed Minneapolis Neel Kaskkari a declarat vineri că banca centrală a Americii ar putea fi nevoită să acţioneze mai agresiv dacă salariile continuă să urce. Fed intenţionează să majoreze dobânzile de trei ori anul acesta, însă unii economişti prognozează patru majorări. Acest lucru ar putea fi dureros pentru pieţele care au fost susţinute mult timp cu banii ieftini ai băncilor centrale.
„Cred că este o reacţie continuă la creşterea foarte rapidă a dobânzilor şi a aşteptărilor privind inflaţia pe termen scurt“, a explicat pentru Financial Times Michael Arone, strateg la State Street Global Advisors.
Torsten Slok, economist şef la Deutsche Bank, a spus că „pieţele au ajuns la concluzia că economia americană este pe punctul să se supraîncălzească şi de aceea riscurile de inflaţie sunt mai mari decât riscurile de recesiune“.
Reforma fiscală a lui Trump va injecta peste 1.000 de miliarde de dolari în economia americană, o mare parte sub forma reducerilor de taxe pentru companii. Multe firme au promis că vor da o parte din cash salariaţilor. Decenii de salarii stagnante înseamnă că creşterile aşteptate pentru 2018 şi, poate, pentru 2019 sunt prea mici pentru a provoca o reacţie din partea băncii centrale, însă investitorii pariază că dobânzile vor creşte. De aceea este posibil ca turbulenţele de pe pieţe să continue, notează The Guardian.
O cauză a retragerii de pe burse este şi creşterea yildurilor titlurilor americane de trezorerie. Obligaţiunile cu maturitate mare au refuzat cu încăpăţânare să se mişte după ce Fed a dat startul înăspririi politicii monetare în 2015. Atunci, teoria era că dobânzile împrumuturilor pe termen lung vor fi ţinute jos de creşterea sănătoasă a economiei fără prea multă inflaţie. Această situaţie este bună pentru acţiuni.
Însă yieldurile au început să salte luna trecută. Unii au avertizat că dacă yieldurile titlurilor scadente la 10 ani trec de 2,6%, acţiunile vor avea probleme. Aceştia au avut dreptate, scrie Bloomberg.
La un moment dat, luni, Dow Jones a pierdut mai mult de 800 de puncte în doar 10 minute. Volumul tranzacţiilor a atins al doilea cel mai ridicat nivel din acest deceniu. Activitatea a fost intensă. Chiar prea intensă pentru a avea o minte vie în spate. Unii stregi spun că retragerea feroce de pe piaţa acţiunilor are în spate algoritmi de tranzacţionare.
Preţurile petrolului şi ale metalelor industriale au urmat cursul descendent al acţiunilor, investitorii fugind de activele riscante. Analiştii spun că scăderea cotaţiilor metalelor industriale este limitată de cererea sănătoasă la nivel internaţional. Panica nu a cuprins şi pieţele valutare. Cotaţiile aurului şi argintului, active de refugiu, au crescut.
