Turcia se imaginează drept cea mai bună soluţie pentru criza Greciei, adversarul ei politic şi comercial de mai bine de un secol care a contemplat colapsul financiar.
Guvernul de la Ankara a cerut Atenei să impulsioneze legăturile comerciale cu Turcia şi a sugerat că firmele turceşti ar putea prelua companiile greceşti care se luptă să supravieţuiască sub povara austerităţii şi recesiunii prelungite. Ce dă curaj Turciei să se angajeze la o astfel de campaniei? Creşterea economică robustă, care rivalizează cu cea a Chinei, a doua economie ca mărime la nivel mondial.
"Dacă ar fi să vorbim deschis, singura formulă care va salva viitorul Greciei este mai mult comerţ cu Turcia şi mai multe investiţii cu Turcia. Grecia nu este un stat în care se pot face afaceri cu uşurinţă", a declarat vicepremierul turc Ali Babacan, care a adăugat că firmele turceşti ar putea rezolva problema cumpărând companiile greceşti pentru a nu începe totul de la zero.
"Aşa cum o demonstrează istoria, în Grecia s-a trăit mai bine când ţara s-a apropiat de Turcia. Se va ajunge, mai devreme sau mai târziu, iar în acel punct", a afirmat Babacan.
Discursul oficialului subliniază cum destinele economice ale celor două state vecine s-au inversat în ultimii ani, scrie The Wall Street Journal. Economia turcă, lovită de crize şi pachete internaţionale de bailout, a crescut probabil cu 8% anul trecut, mai mult decât în orice ţară din Uniunea Europeană.
În Grecia, unde bunăstarea populaţiei s-a bazat prea mult timp pe un sistem de asistenţă socială prea generos, economia a intrat în al cincilea an de recesiune, iar Atena ar putea avea nevoie de un al treilea program de asistenţă financiară pentru a nu intra într-un default dezordonat. National Bank of Greece a câştigat mai mult cu subsidiara din Istanbul, Finansbank, de la începutul crizei financiare decât a câştigat în Grecia. NBG valorează 2,5 miliarde euro, pe când Finansbank are o valoare de piaţă de 4,1 miliarde euro, notează Bloomberg.
"De ce nu putem face ceea ce au făcut vecinii noştri turci", i-a întrebat anul trecut fostul premier elen George Papandreou pe parlamentarii greci în încercarea de a-i convinge să voteze austeritatea cerută de creditori, austeritate respinsă de populaţie prin proteste violente. Datele economice sunt sugestive pentru această schimbare. Anul trecut Turcia a importat bunuri de 1,935 miliarde de euro din Grecia, dublu comparativ cu 2009.
Pentru a face rost de lichidităţi şi a reduce pierderile, la cererea creditorilor internaţionali guvernul de la Atena s-a angajat într-un program de privatizări care ar putea aduce la buget 50 de miliarde de euro până în 2017.
"Este bine că Grecia a revenit la programul de privatizări. Vecinătatea Greciei cu Turcia va fi un factor foarte important", apreciază Batu Aksoy, directorul executiv al Turcas Petrol.
Global Yatirim Holding, o companie din Istanbul care investeşte în energie şi infrastructură, este interesată să liciteze pentru drepturile de operare pentru porturi mari greceşti, menţionează Bloomberg.
Grecia va scoate la licitaţie două porturi maritime, Piraeus şi Salonic, în decembrie, iar drepturile operaţionale vor fi oferite pentru 35 de ani.
Atena vrea să privatizeze, de asemenea, furnizorul de gaze naturale Depa şi operatorul reţelei de gaze naturale Desfa, compania de pariuri sportive Opap şi cel mai mare grup grec de rafinare, Hellenic Petroleum.
"Mulţi greci vor să construiască mall-uri similare celor din Istanbul. Partenerii greci în aceste afaceri sunt pregătiţi", a subliniat Selim Egeli, co-preşedinte al Consiliului de Afaceri Turco-Grec.
Turcia, pentru care raportul datorie/PIB este sub 40%, a ieşit prin propriile puteri dintr-o criză bancară la începutul deceniului trecut.
De atunci, băncile au fost recapitalizate, inflaţia a fost încetinită de la peste 30% în 2002 la 10,4%, datoria publică a fost redusă, iar statul a vândut din active şi a deschis industria concurenţei internaţionale, care a venit inclusiv din partea Greciei.
FMI ia în calcul un nou bailout pentru Grecia
Fondul Monetar Internaţional (FMI) estimează că Grecia va avea un deficit bugetar cuprins între 32 şi 67 miliarde euro la sfârşitul noului program de finanţare, în 2014, potrivit unui raport văzut de agenţia americană de ştiri Dow Jones, şi de aceea propune un plan alternativ de implementare a reformelor într-un ritm mai lent, scrie publicaţia greacă Kathimerini. FMI este îngrijorat că guvernul de la Atena ar putea cere în următorii ani un al treilea pachet de bailout, pentru că resursele financiare obţinute prin primele două pachete de ajutor nu vor fi suficiente.
"Perspectiva reîntoarcerii la finanţarea de pe piaţă este tot mai puţin sigură", se precizează în raportul FMI. Din cauza expunerii foarte mari în Europa şi în special în Grecia, FMI presupune că orice asistenţă financiară viitoare va trebui să vină doar din vistieriile ţărilor din zona euro. În 2014 datoria publică va ajunge la 171% din PIB în loc de 160%, potrivit acestui scenariu, şi până la 146% din PIB în 2020, nu la valoarea de 117% din PIB convenită în acordul dintre Atena şi creditori. Andreea Mîndrilă
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
