Ceea ce noul premier al Poloniei Ewa Kopacz a promis că va fi o campanie de desfiinţare a tradiţiei foştilor lideri politici de a subvenţiona minele neprofitabile a degenerat într-o grevă de amploare şi violenţe între poliţie şi mineri cu doar câteva luni înainte de alegerile preşedinţiale. În toamnă vor fi şi alegeri generale.
Kopacz şi echipa ei se confruntă cu presiuni inclusiv din partea fermierilor, care cer guvernului protecţie în faţa companiilor multinaţionale deoarece din 2016 acestea vor putea cumpăra terenuri agricole în ţară, şi a celor îndatoraţi în valută. Aceste presiuni pun în pericol credibilitatea guvernului şi ar putea destabiliza unul dintre centrele de stabilitate politică şi economică ale Europei de Est. Polonia este cea mai mare economie din regiune şi singura din UE care nu a cunoscut recesiunea în ultimul sfert de secol. Guvernul de la Varşovia este, de asemenea, unul dintre cei mai înverşunaţi critici ai regimului de la Kremlin.
Minerii polonezi au băgat în sperieţi guvernele încă din vremurile comuniste. Kopacz are de înfruntat acum proteste îndârjite ale sindicatelor miniere din cauza unui proiect fără precedent de a restructura şi salva de la faliment industria cărbunelui. Problemele ei sunt acutizate de exporturile de cărbune ieftin ale Rusiei, devenite şi mai atractive ca preţ după prăbuşirea rublei.
Industria cărbunelui asigură 100.000 de locuri de muncă
La începutul săptămânii greva minerilor adunaţi în faţa sediului celui de-al doilea mare producător polonez de cărbune, Jastrzebska Spolka Weglowa (JSW), s-a transformat în bătaie între poliţie şi protestatarii care încercau să ia cu asalt intrarea în clădire. Minerii au cerut demisia conducerii JSW şi au fost respinşi cu gloanţe de cauciuc şi cu tunuri cu apă, scrie The Warsaw Business Journal. Greva minerilor de la JSW a început pe 26 ianuarie, după ce conducerea companiei a pus capăt anumitor acorduri colective de muncă şi a anunţat un plan de reducere a cheltuielilor, care presupune reducerea remuneraţiilor minerilor prin ancorarea acestora de rezultatele financiare ale angajatorului şi majorarea programului de funcţionare a minelor. Managementul companiei consideră greva ilegală.
JSW este însă doar una dintre bătăile de cap ale guvernului de la Varşovia. Kopacz a venit cu planul de restructurare a industriei miniere din cauza situaţiei precare a companiei de stat Kompania Weglowa (KW), cel mai mare producător de cărbune din Europa. KW are 50.000 de angajaţi şi a înregistrat pierderi de 262 de milioane de euro în primele 11 luni ale anului trecut. Programul de restructurare al guvernului, anunţat în ianuarie, presupunea închiderea a patru mine din totalul de 13, crearea unei noi companii şi eliminarea a 5.000 de locuri de muncă. În faţa presiunilor greviştilor de la KW şi a ameninţărilor cu greva generală din partea sindicatelor din minerit, premierul a dat înapoi şi a renunţat la închiderea minelor cu riscul de a-şi pierde credibilitatea, notează Financial Times. „Kopacz a dat-o în bară“, scria la acea dată Jacek Madeja, editorialist la Gazeta Wyborcza, unul dintre cele mai citite ziare poloneze.
Zăcămintele de cărbune din Polonia se situează pe locul doi ca mărime în Europa. Industria poloneză a cărbunelui asigură 100.000 de locuri de muncă.
Cărbunele este văzut de govern ca soluţie pentru reducerea dependenţei energetice a ţării de gazele naturale ruseşti. Problema este că multe dintre mine sunt adânci, costisitoare şi necompetitive. Pierderile acestora sunt în medie de 15 euro pentru fiecare tonă de corbune extrasă şi reflectă scăderea preţurilor energiei, ineficienţa şi îngrijorările privind poluarea şi distrugerea mediului. Prin arderea cărbunelui, un combustibil extrem de poluant, este produsă 90% din energia ţării, dar pentru că minele poloneze produc cărbune scump, cumpărătorii polonezi apelează tot mai mult la importuri, unele din Rusia. Această situaţie adânceşte problemele producătorilor polonezi, care sunt forţaţi să-şi depoziteze producţia în munţi negri de cărbune în creştere continuă, notează FT.
În faţa ameninţării cărbunelui ieftin rusesc, minerii polonezi au acţionat cum au ştiut mai bine: au blocat în toamna anului trecut transporturile transfrontaliere pe calea ferată. În 2013 Polonia a exportat 10,6 milioane de tone de cărbune, dar a şi importat 10,8 milioane de tone, mai ales din Rusia şi Cehia, potrivit Reuters. Grevele recente nu au făcut decât să blocheze producţia minelor poloneze şi să-i convingă pe clienţi să caute alţi producători.
Guvernul ia în considerare fuziunea celor patru mari producători de energie în două companii suficient de puternice pentru a concura cu rivalii europeni şi pentru a ajuta industria minieră a ţării, potrivit unor surse apropiate situaţiei.
Prăbuşirea rublei zguduie producătorii europeni de cărbune
Unul dintre primii cinci exportatori de cărbune ai lumii, Rusia şi-a majorat vânzările pe fondul deprecierii rublei şi al reducerii consumului intern. Prăbuşirea cu aproape 50% a rublei faţă de dolar din iunie în urma sancţiunilor economice şi financiare occidentale împotriva Moscovei a făcut cărbunele rusesc extrem de competitiv în Europa.
„Rusia este cel mai mare furnizor de cărbune al Europei, iar politica lor de dumping a dus piaţa europeană în jos mai mult decât s-au dus cele din, spre exemplu, Asia“, a explicat pentru Reuters, sub rezerva anonimatului, un analist. Potrivit datelor oficiale, exporturile ruseşti de cărbune au crescut cu 9% în perioada ianuarie-noiembrie 2014. În ianuarie anul acesta, cărbunele care vine în Europa prin porturile Amsterdam, Rotterdam şi Antwerp s-a ieftinit cu 20%.
