Business sportiv. De unde va veni performanţa sportivă? Trioul Bucureşti, Cluj, Timiş adună cei mai mulţi tineri şi copii care fac sport de performanţă, însă Argeş, Constanţa şi Mureş vin din urmă şi ar putea da viitorii campioni ai României

♦ Un raport al Agenţiei Naţionale pentru Sport arată că în 2022 peste 240.000 de sportivi legitimaţi erau la categoriile de tineret, juniori, cadeţi sau copii la nivel naţional ♦ Călăraşi, Ialomiţa şi Olt sunt judeţele care numără cei mai puţini tineri sportivi legitimaţi, cu circa 2.000 de sportivi fiecare.

Specialiştii din zona sportului ridică tot mai mult problema viitorului performanţei sportive în contextul în care numărul medaliilor obţinute de România la competiţiile internaţionale este în scădere în ultimii ani. Harta viitorului performanţei sportive arată că cei mai mulţi tineri sportivi vor veni din Bucureşti, Cluj şi Timiş, de altfel cele mai puternice oraşe ale ţării din punct de vedere economic, dar şi din perspectiva infrastructurii sportive, Capitala fiind fruntaşă la acest capitol.

Cu toate acestea, ArgeÅŸ, ConstanÅ£a ÅŸi MureÅŸ sunt următoarele judeÅ£e în clasamentul cu cei mai mulÅ£i tineri sportivi legitimaÅ£i, având fiecare în jur de 9.000 de sportivi în 2022, potrivit Anuarului Sportului pentru 2022 disponibil pe site-ul AgenÅ£iei NaÅ£ionale pentru Sport.  ÃŽn numărul sportivilor au fost luaÅ£i în calcul sportivii din categoriile tineret, juniori, cadeÅ£i ÅŸi copii. La nivel naÅ£ional, în 2022 peste 240.000 de sportivi legitimaÅ£i erau la categoriile de tineret, juniori, cadeÅ£i sau copii la nivel naÅ£ional.

La polul opus se află judeţele Călăraşi, Mehedinţi şi Olt, unde numărul tinerilor sportivi legitimaţi era în 2022 de circa 2.000 de sportivi. Nu doar că infrastructura sportivă este slab dezvoltată spre deloc în aceste judeţe, dar nici nu există investiţii care ar putea duce la încurajarea tinerilor de a face sport.

Compania Naţională de Investiţii, controlată de statul român, a finanţat un proiect de infrastructură sportivă în valoare de 3,4 milioane lei în Ialomiţa, printre cele mai mici valori ale investiţiilor în infrastructura sportivă din ţară. Judeţul Olt a fost însă mai norocos şi a avut două proiecte finalizate în valoare de 18 milioane lei. Mehedinţiul însă nu a avut niciun proiect finalizat în infrastructura sportivă finanţat de Compania Naţională de Investiţii în 2022.

Raportat la numărul total de sportivi legitimaţi, aici fiind luaţi în calcul şi seniorii, judeţele cu cei mai mulţi astfel de sportivi rămân aceleaşi când vine vorba de primele locuri în clasament, Bucureşti, Cluj şi Timiş contribuind cu cei mai mulţi sportivi. Schimbările însă apar la următoarele locuri în clasamentul judeţelor, în cazul numărului total de sportivi legitimaţi Argeşul dispărând de pe listă şi apărând Braşovul.

Şi în cazul tinerilor, dar şi în cazul tuturor sportivilor, inclusiv al seniorilor, distribuţia lor numerică este în strânsă legătură cu puterea economică a acelui oraş. Bucureştiul, Clujul şi Timiş sunt judeţele cu cei mai mulţi sportivi, însă nu întâmplător, ţinând cont de faptul că aceste judeţe sunt şi cele mai puternice din punct de vedere economic, având totodată şi cea mai dezvoltată infrastructură sportivă din ţară.

În lipsa unei strategii de promovare a sportului şi a mişcării, infrastructura sportivă este principalul criteriu la care se uită oamenii atunci când aleg să facă sport. Problema se acutizează când vine vorba de oraşe mai mici sau de zonele rurale, unde un teren de sport poate fi doar un ideal.

În lipsa unei strategii clare privind sportul românesc, atât cel de performanţă, cât şi cel de masă, rezultatele indolenţei statului privind sportul se văd în numărul foarte mic de români care practică sport în mod regulat. Peste jumătate dintre români nu au practicat niciodată activităţi fizice şi mai puţin de două persoane din zece practică un sport în mod regulat.

Mai mult, Agenţia Naţională pentru Sport deţine informaţii doar cu privire la numărul de sportivi legitimaţi, adică cei aflaţi în evidenţele federaţiilor sportive, neavând nicio statistică cu privire la care este numărul real al practicanţilor de sport. Dacă ar exista o astfel de contorizare, probabil cifrele ar arăta diferit.