După un an petrecut pe şantier sau în birourile improvizate aleP&G din Urlaţi, belgianul Luc Viaene - cel care a coordonatgreenfield-ul încă de la început - mai are de aşteptat doar una saudouă săptămâni până va vedea ieşind pe poarta fabricii primul tircu şampoane "made in Urlaţi".
"Aşteptăm testele de laborator din Statele Unite care să neconfirme că produsele sunt conform standardelor companiei, apoi vomîncepe să le trimitem în piaţă", spune Viaene, directorul fabriciide şampoane a P&G România.
În urma investiţiei derulate de americani la Urlaţi, localitateaprahoveană reintră pe harta industrială a României, după ce în aniiregimului comunist oraşul cu peste 12.000 de locuitori trăia dinpetrol şi din industria textilă.
Sondele abandonate, precum şi casele modeste ale localnicilorarată că economia Urlaţiului aproape s-a stins odată cu epuizareazăcămintelor de gaze şi petrol din jurul său. Schela de petrol,unde lucrau circa 750 de oameni, s-a închis după 1990, însăfilatura din bumbac, cu 1.000 de angajaţi, a fost preluată de cătregrupul turc Oztasar în anul 2000, care produce pentru retailerimari de fashion precum H&M, Dorothy Perkins sau Debenhams.
Jumătate din angajaţi sunt din zonă
George, responsabilul cu securitatea fabricii, este unul dintreangajaţii disponibilizaţi de compania americană Kraft Foods odatăcu închiderea fabricii de ciocolată Poiana din Braşov. S-a stabilitla Ploieşti şi face în fiecare zi o jumătate de oră cu microbuzulfirmei până la Urlaţi.
George spune că nu i-a fost greu să-şi găsească un job noupentru că este tânăr. "Mai dificil a fost pentru angajaţii care seapropiau de vârsta de pensionare - ei au apelat la firma de plasarede personal angajată de Kraft Foods."
Pentru noua fabrică, P&G a recrutat 50-60% din angajaţi dinoraşul Urlaţi şi din localităţile din zonă. Media de vârstă aacestora este de 30-35 de ani, potrivit datelor furnizate deproducător.
În fabrică lucrează în prezent circa 150 de oameni în producţieşi în logistică, iar în birourile pe care Viaene le-a amenajat cuajutorul unui designer sunt aproape 100 de persoane, din care 9expaţi.
Trei dintre managerii străini s-au stabilit cu familia în Bucov,la câţiva kilometri de Urlaţi. Şi Viaene şi-a adus familia înRomânia pentru a se stabili lângă Bucureşti, la mai puţin de 100 dekilometri de Urlaţi. "O parte din angajaţii fabricii sunt oamenicare s-au întors acasă în Urlaţi, care plecaseră din oraş pentru cănu îşi puteau găsi de lucru aici", afirmă directorul fabricii.
Compania americană i-a convins pe profesorii singurului liceudin oraş să includă în programa şcolară şi ore de limba engleză peprofilul tehnic. "În aprilie am avut ultima sesiune mare derecrutări, dar încă mai căutăm oameni pentru fabrică, de exempluelectricieni sau chimişti pentru laborator", mai precizează LucViaene.
De la 22 de milioane de oameni în România la 214milioane de locuitori doar în Rusia şi Turcia
Din 2011, unitatea din Urlaţi ar putea susţine vânzări aleProcter & Gamble în Europa şi Asia estimate de ZF la câtevasute de milioane de euro, chiar mai mari decât rulajele realizateanul trecut de companie la nivel local, de 280 mil. euro.
Proiectul a fost gândit încă de la început ca o unitateregională de producţie: deşi este amplasată pe o piaţă de 22 demilioane de consumatori, pe care P&G este lider pe segmentulproduselor de îngrijire a părului, fabrica va produce mai multpentru ţări precum Rusia sau Turcia, cu o populaţie de 142 demilioane de locuitori, respectiv 72 de milioane de locuitori. "Vomdemara exporturile până la finele anului, după câteva luni de laprimele livrări în comerţul local. 95% din producţie se vor duce pecele aproximativ 20 de pieţe externe pe care le vom aproviziona cuşampoane şi balsamuri din România", spune Luc Viaene.
Pe cele două linii instalate deja se testează producţia deşampoane Head & Shoulders şi Wash & Go, iar în următoareleluni vor intra în funcţiune alte două linii, pe care vor ieşiprimele produse Pantene şi alte două branduri P&G de pe pieţeexterne. Din luna august, cei 150 de angajaţi din fabrică şi dindepozit vor lucra în două-trei ture pe zi, menţionează managerulbelgian.
Îl îngrijorează declinul consumului?
Viaene spune că, de fapt, vin veşti bune din regiune: "2009 afost, într-adevăr, un an dificil pentru industria bunurilor de largconsum, din cauza contracţiei pieţelor. De la începutul anuluiprimim însă semnale de redresare a consumului pe pieţele pe care levom aproviziona din Urlaţi."
Cele 8 pieţe din Balcani coordonate de la birourile P&G dinBucureşti sunt abia pe locul al treilea în clasamentul regiunilorcare vor genera cel mai mare business fabricii de şampoane. Peprimul loc este Rusia, urmată de Turcia. "Criza economică nu aafectat fundamentele acestui greenfield care ne aduce mai aproapede consumatorii noştri din pieţele emergente, de aceea nu a fostnevoie să facem modificări importante în proiectul pus pe hârtie.Pe termen scurt vor fi suişuri şi coborâşuri pe piaţă, însădecalajele mari între consumul din estul Europei şi ţările dinvestul continentului va fi cu siguranţă redus în timp", mai afirmămanagerul.
La Urlaţi nu vor face doar şampoane
Mai mult, Viaene spune că are acum o nouă ţintă: să identificeşi alte categorii de produse care ar putea fi fabricate la Urlaţi.De altfel, P&G a ocupat până acum doar un sfert din suprafaţatotală de teren concesionată de la autorităţile locale în ParculIndustrial Urlaţi.
"Am luat un teren mult mai mare decât aveam nevoie pentru acestproiect tocmai pentru a ne asigura că în viitor vom avea suficientspaţiu pentru extinderea fabricii. Deja luăm în calcul noicategorii de produse", afirmă Viaene.
Cum va arăta fabrica în cinci ani?
"Sper să nu producă doar şampoane şi balsamuri pentru păr", maispune directorul, fără a da însă detalii despre planurile dedezvoltare a producţiei la Urlaţi.
Viaene vede o competiţie internă, la nivelul grupului, pentruatragerea unor investiţii noi în producţia locală. P&G mai areunităţi de producţie a şampoanelor în Franţa şi Rusia, însă fabricadin Urlaţi este cea mai mare din grup.
Aceasta este a doua fabrică a P&G din România: companiaproduce detergenţi la Timişoara din 1996, într-o fabricăachiziţionată de la stat, pe care a orientat-o tot mai mult cătreexport în ultimii ani.
Mai vin şi alţi furnizori lângă P&G
P&G i-a adus la Urlaţi şi pe americanii de la Plastipak,unul dintre cei mai mari furnizori ai săi de ambalaje. Acesta aanunţat investiţii de 15 mil. euro în prima fază de construcţie aprimei sale fabrici din România.
Plastipak a angajat circa 40 de oameni pentru demarareaproducţiei locale, potrivit planurilor comunicate anterior dereprezentanţii companiei.
"Vrem ca în 1-2 ani să-i aducem la Urlaţi şi pe ceilalţi doifurnizori de ambalaje pentru şampoanele P&G", mai menţioneazăViaene. El mai spune că fabrica are câteva zeci de parteneri debusiness, de la firme de catering până la firme de întreţinere aechipamentelor de producţie.
Harta investiţiilor de la zero care dau o gură mare deoxigen exporturilor României
Bazându-sepe export, fabrica Nokia de la Jucu a ajuns în mai puţin de treiani de la momentul producerii primului telefon la afaceri de pesteun miliard de euro în România. Pariul finlandezilor pe o comunăclujeană cu mai puţin de 5.000 de locuitori s-a văzut şi înexporturile realizate de firmele din judeţul Cluj la categoria"aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul", unde sunt inclusetelefoanele mobile. Valoarea exporturilor a crescut de la 177,4mil. euro în 2007 la 597,5 mil. euro în 2008, potrivit datelor dela Institutul Naţional de Statistică.
Modelul finlandezilor e dublat acum şi în industria bunurilor delarg consum de P&G, gigantul american care a ales localitateaUrlaţi cu 12.000 de locuitori pentru o fabrică de 100 mil. dolari,cea mai mare fabrică de şampoane pe care P&G o deţine în lume,care va aproviziona pieţe precum Turcia sau Rusia, cu aproape 220de milioane de locuitori. La câteva zeci de kilometri, laDragomireşti, în apropierea Capitalei, un alt gigant (PepsiAmericas) a construit cea mai mare fabrică de sucuri a grupului dinEuropa. Pepsi este însă singura companie din cele trei care nu aanunţat planuri concrete de export.
Investiţiile acestor companii au pus pe harta economică aEuropei trei localităţi din România, care au toate şansele sădevină, alături de Mioveni (fabrica Dacia - n. red.), zonele cu ceamai mare contribuţie la exporturile României.
În actualul context economic este extrem de important însă ca"modelul" acestor companii care au făcut din România bază de exportîn regiune să fie urmat şi de alţi investitori.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
