♦ Forţa reţelelor de comerţ internaţionale a transformat prin bugete de marketing uriaşe sectorul mărcilor private, acele produse numite mult timp „no name“, în cel mai redutabil concurent al brandurilor locale mizând pe dorinţa consumatorului de a cumpăra produs în România. S-au născut astfel etichete precum Vreau din România, Drag de România sau la La masă în România, care acoperă de la pâine şi biscuiţi la lapte, salam, carne, ouă, unt şi suc de mere
♦ Ce şansă mai are în acest context producătorul român de talie medie să-şi dezvolte propriul brand şi să-şi lase amprenta prin ceva creat de el de la zero? Ce contează pentru a creşte producţia locală: eticheta de fabricat în România, indiferent sub ce nume, sector în care retailerii se autoproclamă „ambasadori“ ai mărcilor private româneşti sau/şi o reţea de branduri antreprenoriale puternice de carne, lapte, pâine sau dulciuri?
Coca-Cola a cumpărat Dorna pentru puterea brandului, Lactalis a luat Zuzu pentru că era lider în producţia de lapte, Pepsi s-a asociat cu Aqua Carpatica să ducă brandul românesc în lume, Unilever a luat Betty Ice ca să adauge un brand local puternic într-un portofoliu puternic de mărci internaţionale. Un gigant străin preia un brand românesc puternic, iar forţa brandului i-a dat antreprenorului din spate puterea în negociere.
„Efectul existenţei unui brand într-o companie se vede în cash flow, în venituri. În cazul unei tranzacţii, un cumpărător se întreabă: de ce să cumpăr? Dacă o companie are un brand, acest lucru contează foarte mult, pentru că îţi vinde un nivel de piaţă, o marjă de profit generată de active. Dacă o companie produce exclusiv marca proprie a retailerilor, ea vinde capacitatea oamenilor de a produce şi contractele pe care le are. Mai exact, vinde producţia „în sistem lohn“, pentru că marja de profit e a retailerului, cu care se creează o relaţie de codependenţă. Astfel, dacă o companie are un brand, când este evaluată tranzacţia, valoarea sa e clar mai mare“, spune Adrian Vascu, senior partner în cadrul companiei de consultanţă Veridio.
Grigore Horoi, preşedintele Agricola Bacău, unul dintre cei mai mari producători de carne de pui, mezeluri, produse ready meal şi ouă din România, crede în puterea brandurilor, chiar şi în momente dificile, cum este cel din prezent, în care inflaţia e ridicată, iar produsele ambalate sub mărcile private ale retailerilor câştigă teren.
„Mai devreme m-a întrebat o colegă dacă mai facem campanii de promovare pentru brandurile noastre în contextul actual şi când i-am răspuns că da, m-a privit mirată. Cred în valoarea brandurilor noastre, a brandurilor româneşti şi a brandurilor în general, chiar dacă mărcile private ale retailerilor sunt acum la modă. Brandul îţi aduce stabilitate pe termen lung şi creează o conexiune între producător şi consumator“, spune Grigore Horoi. El a adăugat că există o vorbă care a venit din Germania: „dacă vrei să-ţi expui businessul la un risc major, produ sub marcă privată“. Cu toate acestea, Agricola face şi produse pentru mai mulţi retaileri sub marcă privată, dar ponderea acestora este mică în totalul volumelor realizate şi „avem un procent stabilit pe care nu îl depăşim, pentru că nu vrem să ne expunem“, subliniază Horoi.
„În cazul nostru, producem mai mult sub private label decât sub brandul propriu, dar ne-am dori să creştem volumele pe brandul propriu ca oamenii să ne cunoască şi să ne identifice. Costul de producţie per total este mai mare pentru brandul propriu decât pentru private label, dar diferenţa nu vine din calitatea produselor, ci din costul cu ambalajele şi cu transportul“, explică reprezentantul unui producător de ouă, care a dorit să rămână anonim.
Pentru marii retaileri, brandurile româneşti şi susţinerea produselor fabricate în România înseamnă, de fapt, susţinerea mărcilor private, proprii reţelei, mărci legate încă din nume de România, dar „anonime“ la nivel de putere a brandului antreprenorial.
ZF a întrebat marile reţele despre susţinerea producătorilor români din industria alimentară: „Susţineţi prin campanii de promovare branduri româneşti? Dacă da, care sunt aceste campanii? Cât investiţi în astfel de campanii?“. LIDL, Kaufland, Carrefour şi Auchan au răspuns la solicitarea ZF. Răspunsurile primite de la reprezentanţii marilor reţele de comerţ modern s-au axat pe marca privată a reţelei şi nu pe branduri româneşti precum Zuzu, Napolact, Lăptăria cu Caimac, De la Ferma cu Omenie, CrisTim, Caroli, Agricola, La Provincia, Toneli, Din Ogradă, Vel Pitar, Oltina, Boromir, Spornic, Untdelemn de la Bunica, Floriol, Dobrogea, Băneasa, Borsec, Bucovina, Ursus, Heineken sau Zăganu.
„Un exemplu concret în ceea ce priveşte angajamentul companiei de a oferi o sortimentaţie naţională cât mai amplă este reprezentat de produsele marcă proprie Carrefour. (...) Susţinerea pe care o acordăm în acest sens amprentei locale se reflectă în gamă de produse alimentare de peste 3.100 de articole provenite din România, adică 70% din totalul produselor alimentare de marcă privată din reţeaua noastră naţională, iar peste 70% din cifra de afaceri totală a mărcilor private este generată prin intermediul furnizorilor locali“, spun reprezentanţii companiei Carrefour, Drag de România fiind una dintre cele mai cunoscute mărci proprii ale reţelei.
Pandemia a dat un impuls semnificativ etichetei „fabricat în România“, în condiţiile în care consumatorii şi-au dorit ca prin achiziţiile realizate să sprijine producţia locală. Pe această carte a producţiei locale au pariat şi marii retaileri care au dezvoltat puternic portofoliile de mărci private legate încă din etichetă de România. Accesul unor mici producători locali în magazine prin astfel de etichete este benefic pentru industria alimentară, dar contează şi puterea lor de negociere şi forţa de a reuşi să acceadă la raft şi cu propriile branduri.
„Cea mai proastă decizie pe care o poate lua un producător român este să facă «private label» pentru un retailer. De ce? Pentru că nu obţine nimic strategic la schimb, ci doar scapă de o parte din stocuri. Însă, este obligat să asigure livrările la un anumit preţ, iar dacă va cere un preţ mai mare, pentru că au crescut inputurile agricole, şi retailerul nu e de acord, poate renunţa la el“, consideră Corneliu Vîlsan, consultant în marketing, care are Peste trei decenii de experienţă în domeniu şi a făcut strategia de marketing pentru unui dintre cei mai mari producători de băuturi pentru peste 50 de ţări.
El a adăugat că n-ar sfătui producătorii români să producă sub marca unui retailer, dacă nu obţin ceva strategic la schimb. „Adică, să producă marca retailerului cu condiţia să-i fie listate în magazine şi produsele sub brandul propriu. Sau, de exemplu la vinuri, producătorul să facă un SKU (unitatea de măsură în care sunt gestionate stocurile – n. red.) exclusiv pentru un retailer, cu condiţia să-i fie listate şi celelalte produse din gamă. Trebuie să obţii ceva echivalent, care să îţi aducă profit“, întăreşte el.
Într-un context economic dificil, marcat de inflaţie, consumatorii sunt mai atenţi pe ce cheltuiesc banii, iar mărcile proprii ale retailerilor sunt cunoscute în piaţă pentru că au preţuri cu până la 30% mai mici decât brandurile consacrate, astfel că devin o opţiune tentantă pentru consumator.
„Se observă un trend în ceea ce priveşte un downtrading în această perioadă, dar noi rămânem concentraţi pe brandul nostru. Când vine vorba de participare şi colaborare pentru o marcă privată, aceasta va rămâne o colaborare tactică. Strategia noastră este una construită în jurul unui brand“, spunea recent Ferenc Szecskó, CEO al FrieslandCampina România, locul cinci în industria laptelui din România. Compania realizează şi marca privată pentru reţele de magazine din România.
Nimeni însă, nici producători, nici retaileri, nu vorbeşte direct, asumat, despre volumele produse sub private label, costul de producţie sau de vânzare, diferenţele dintre reţete, şansa de negociere şi marja de negociere a producătorului într-o astfel de relaţie comercială.
„În calitate de producător, chiar dacă desfaci volume mari de marfă în retail sub marca proprie a reţelei şi te bucuri pe moment, practic tu l-ai pus pe retailer acţionar în businessul tău şi nu mai ai control. Dacă acest contract reprezintă 30-40% din cifra ta de vânzări şi l-ai pierdut, ai intrat în mari probleme“, crede Corneliu Vîlsan.
„Colaborarea tactică“ în cazul unui producător precum FrieslandCampina, cu afaceri de peste 100 mil. euro, este evidentă, asumată şi cântărită cu atenţie, dar ce se întâmplă în cazul altor 340 de IMM-uri din sector. În fabricarea produselor lactate, o industrie cu 350 de companii şi afaceri de 7,6 mld. lei, doar zece companii sunt de talie mare, restul sunt IMM-uri.
„Avem o abordare integrată privind susţinerea afacerilor locale. Astfel, nu doar că le promovăm, dar le şi ajutăm să se dezvolte, prin expertiză şi consultanţă. Din 2021, am demarat un proiect de promovare regională a producătorilor locali, în revista săptămânală Kaufland, iar în 2022, am extins această iniţiativă şi în mediul online, prin spoturi şi materiale dedicate. În plus, ne-am asumat rolul de ambasadori ai brandurilor locale în cadrul conferinţelor de specialitate şi le oferim spaţiu media, sub formă de advertoriale sau în calitate de speakeri, pentru a le creşte vizibilitatea. De asemenea, eticheta fiecărui produs K-Vreau din România menţionează numele producătorului local. Astfel, prin promovarea mărcii noastre proprii, realizată pe plan naţional, susţinem şi promovarea producătorilor români“, a răspuns Valer Hancaş, Director de Comunicare şi Corporate Affairs în cadrul Kaufland România.
Kaufland este a doua reţea de retail din România , după cifra de afaceri din 2022. Primul loc este ocupat de LIDL, cele două reţele având în spate acelaşi acţionar german – familia Schwartz.
Reprezentanţii reţelei germane Lidl au răspuns că în 2022, pentru articolele din Piaţa Lidl, au lucrat cu peste 450 de producători, din toate regiunile ţării şi au avut pese 100.000 de tone de fructe şi legume româneşti la raft. Această cantitate, reprezintă însă doar consumul de fructe şi legume pentru 1,6% din populaţia tării, adică 300.000 de români, în timp ce fluxul anual, într-un oraş de talie medie, doar în magazinele unei reţele intră cel puţin un milion de vizitatori.
„Anul acesta, în luna iulie, am avut la raft doar verdeţuri româneşti, peste 97% fructe de pădure româneşti, peste 99% cartofi şi ceapă româneşti, peste 98% leguminoase româneşti, peste 98% roşii româneşti şi peste 97% pepeni româneşti“, precizează reprezentanţii Lidl, reţea a cărei mărci proprii cunoscute în rândul poluaţiei e Pilos.
Ulterior, ZF a cerut retailerului exact aceleaşi date şi pentru celelalte luni ale anului, ca cititorul să aibă o imagine de ansamblu şi nu doar imaginea a 31 de zile din 365, adică o „piesă“ care reprezintă mai puţin de 10% din puzzle. „Din păcate, la acest moment, nu putem să dăm curs solicitării dumneavoastră“, au spus reprezentanţii Lidl.
Tiberiu Dăneţiu, marketing director al Auchan, retailer care are marca La Masă în România spune că 90% dintre produsele din gama alimentară din magazinele Auchan provin de la companii româneşti, iar peste 85% dintre furnizorii Auchan sunt români, printre aceştia numărându-se inclusiv 100 de producători ultralocali. „Suntem mândri să dezvoltăm alături de producători locali inclusiv produse marcă proprie. Din cele peste 1.100 de produse alimentare marcă proprie pe care le avem în prezent în portofoliul nostru, 700 sunt dezvoltate în România“, spune el.
Corneliu Vîlsan mai spune că sunt categorii de produse în care brandul contează foarte mult, mai ales în industria alimentară, pentru că îţi dă siguranţa, în calitate de consumator, că este un om în spatele produsului pe care te poţi baza. „Dacă e făcut de o companie serioasă, cunoscută, ai mai multă încredere să cumperi produsul. Brandul este o garanţie a calităţii, de aceea e valoros.“
Ce am putea face în plus în România?
„Să creăm branduri pentru produse generice. Toată lumea vrea roşii din România, dar trebuie să aibă un brand ca să ştie consumatorul ce cumpără. Putem face cum fac spaniolii: pun etichete mici pe produsele lor pe care scriu marca cutare sau cutare. Un alt exemplu sunt bananele Dole, după care se uită omul pentru că au o garanţie a calităţii. În România, încă nu s-au făcut mărci de fructe şi legume. Lumea preferă produsele româneşti, dar producătorii români nu ştiu să facă branding, deşi au mici trucuri la îndemână ca un consumator să vadă mai uşor produsul tău. Dacă tu nu ai etichetat o roşie şi ea e din Turcia, consumatorul poate să creadă că e România dacă nu are etichetă. Din punctul meu de vedere, următorul nivel este să creăm branduri pe categoria de fructe şi legume“, a afirmat Corneliu Vîlsan.
Mărci private vs. branduri româneşti. Cum au evoluat?
Vânzările mărcilor private ale retailerilor, în FMCG, exclusiv pentru produse proaspete, au crescut de la 3,5% în 2009 la 27% în primul trimestru din 2023, potrivit unei analiza a companiei de cercetare de piaţă GfK. Discounterii prezenţi în comerţul alimentar local, mai exact germanii de la Lidl şi Penny şi conceptul Supeco al francezilor de la Carrefour, sunt „responsabili“ pentru 70% din tot ce înseamnă vânzările de mărci private în România.
Românii cumpără bunuri de larg consum în valoare de circa 22-25 mld. euro anual. La o cotă de piaţă de 27% a mărcilor private în piaţa de FMCG, vânzările de astfel de bunuri pot fi estimate între 4 şi 6 mld. euro pe an, coform calculelor ZF.
„Consumatorii sunt mai raţionali într-o perioadă de recesiune. Cum se vede asta? Oamenii mănâncă mai mult acasă şi merg mai puţin la restaurant, iar asta înseamnă că vor creşte vânzările în supermarketuri pentru anumite categorii de produse. De asemenea, există o austeritate. Oamenii cumpără mărci de produse mai ieftine, în cantităţi mai mici. Acest comportament nu se observă doar în România, ci în general în Europa“, a menţionat Vîlsan.
Cele mai afectate categorii de produse în această perioadă sunt cele alimentare, în special lactatele, iar cei mai afectaţi consumatori sunt sunt pensionarii şi cei persoanele în vârstă fără copii, care reduc consumul, cumpără când produsele se află la promoţie, aleg magazine cu preţuri mai mici şi se orientează spre mărcile private ale retailerilor.
„În faţa acestor macro-tendinţe accelerate de condiţiile economice actuale, firmele româneşti (care în proporţie covârşitoare sunt conduse de fondatori ce fac faţă cu dificultate concurenţei externe în creştere şi care nu au un plan de succesiune) ar trebui să apeleze mai mult la manageri externi şi consultanţi din afara, care să eficientizeze (automatizare, reduceri de costuri), să modernizeze (în special digitalizare), să lanseze mai multă inovaţie, să investească în construirea brandului, să atace pieţele externe şi să introducă un guvernământ performant care să reţină talentele în companie şi să producă valoare adăugată pe termen lung“, a subliniat Corneliu Vîlsan.
Întrebări ZF pentru Carrefour România:
1. Susţineţi prin campanii de promovare branduri româneşti? Dacă da, care sunt aceste campanii? Cât investiţi în astfel de campanii?
2. Ca un studiu de caz, în magazinul Carrefour Park Lake din Bucureşti, câte produse aveţi listate în total? Câte sunt fabricate în România şi câte din import, la categoria alimente şi băuturi?
Răspuns Carrefour România:
„Cu o amprentă locală solidă ca pilon strategic, atât în România, cât şi la nivel global, Carrefour integrează în esenţa business-ului său programul Act for Food, lansat în 2018, care promovează alimentaţia sănătoasă şi educaţia alimentară prin oferirea de produse locale proaspete şi cultivate sustenabil, reflectând astfel angajamentul faţă de practicile eco-responsabile.
Produsele româneşti reprezintă un pilon strategic de diferenţiere şi competitivitate, pe care le promovăm prin diverse acţiuni: de la campanii de brand sau promoţionale, menite să susţină puterea de cumpărare, la târguri de producători locali, pe care le organizăm alături de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Regionale, cu scopul de a scoate în faţă produsele agroalimentare româneşti şi de creştere a accesului românilor la alimente de calitate obţinute pe plan local. Mai mult, am creat programe personalizate, precum Creştem România Bio sau Deschidem Vinul Românesc, iar angajamentul local este puternic potenţat şi de parteneriatele pe care le avem cu cei peste 1.300 de producători locali, atât independenţi, cât şi asociaţi în cooperative. Ne străduim să dezvoltăm un ecosistem complet de parteneri pe care să-i ţinem aproape, având mereu în vedere o colaborare pe termen lung. În acest sens, am lansat anul trecut brandul Grădina Noastră, un model de colaborare unic şi durabil, în care co-creăm alături de producătorii locali, investind în comunitate şi în fermieri, în timp ce asigurăm produse proaspete pentru clienţi. Totodată, ne poziţionăm astăzi ca fiind unul dintre puţinii retaileri care oferă o selecţie variată de carne 100% românească, de toate tipurile: porc, vită, oaie, pasăre.
Un exemplu concret în ceea ce priveşte angajamentul companiei de a oferi o sortimentaţie naţională cât mai amplă este reprezentat de produsele marcă proprie Carrefour. De altfel, acestea sunt recunoscute de clienţi pentru calitatea şi pentru preţul lor competitiv, beneficiind de cel mai bun raport. Susţinerea pe care o acordăm în acest sens amprentei locale se reflectă în gamă de produse alimentare de peste 3.100 de articole provenite din România, adică 70% din totalul produselor alimentare de marcă privată din reţeaua noastră naţională, iar peste 70% din cifra de afaceri totală a mărcilor private este generată prin intermediul furnizorilor locali.
Carrefour este un retailer centrat pe client, astfel că ne dorim să satisfacem toate categoriile de cerere, prin cele 20 de mărci proprii: de la game foarte accesibile, la game premium, unde avem şi produse realizate în mod tradiţional, din gama Drag de România: 180 de articole 100% româneşti, toate dezvoltate cu cei peste 50 de furnizori locali, majoritatea mici şi mijlocii. Punem accent pe reţete tradiţionale şi produse cu indicaţie geografică protejată, ca semn de respect pentru patrimoniul culinar românesc, precum: salam de Sibiu IGP, telemea de Ibăneşti DOP, salată de icre de ştiucă IGP, salată de icre de ştiucă cu ceapă STG, caşcaval de Săveni IGP, caşcaval tradiţional Vlasie.
Pentru a susţine producătorii locali şi gustul autentic al produselor fabricate în România, includem constant aceste produse în campanii promoţionale cu recurenţă săptămânală: în reducerile din platforma de loialitate Act for Good, în cataloagele promoţionale cu discounturi sau în campanii, precum Top 100 produse Hit sau Bonul de Weekend, unde avem selecţii de produse naţionale. În plus, desfăşurăm şi campanii dedicate, unde cea mai recentă campanie de încurajare a consumului local - Made in RO - a fost desfăşurată în lunile iunie-iulie în toate hipermarketurile Carrefour, inclusiv în magazinul Carrefour Park Lake* şi a pus accent pe produsele româneşti de sezon. În total, peste 450 de articole alimentare, dintre care mai bine de 60% au fost marcă proprie fabricate în România şi peste 60 de articole au purtat eticheta Drag de România, au fost amplasate în zona centrală a magazinelor şi promovate printr-un catalog special cu oferte promoţionale.
În această perioadă ne concentrăm eforturile asupra unei campanii dedicată produselor Drag de România, care trec astăzi printr-un amplu proces de rebranding. Scopul este acela de a evidenţia legătura puternică dintre aromele autentice româneşti şi patriotismul naţional. Începând cu a doua jumătate a lunii august, gama Drag de România va fi relansată într-o nouă formă.
În mod constant, pentru a fi uşor de reperat în magazine, recurgem la o semnalizare distinctivă, sub forma steagului tricolor, pentru produsele de provenienţă românească ce sunt incluse în ofertele promoţionale din fiecare catalog săptămânal, precum şi în materialele de promovare televizată.
În cadrul magazinului Carrefour Park Lake sunt listate peste 16.600 de produse alimentare, inclusiv băuturi. Dintre acestea, aproximativ 25% de produse sunt marcă privată, atât fabricate în România, cât şi de import. Doar luni şi marţi clienţii au achiziţionat din hipermarketul Park Lake peste 350 de articole proaspete şi ultra proaspete, precum legume-fructe, măcelărie şi peşte.“
Întrebări ZF pentru Kaufland România:
1. Susţineţi prin campanii de promovare branduri româneşti? Dacă da, care sunt aceste campanii? Cât investiţi în astfel de campanii?
2. Ca un studiu de caz, în magazinul Kaufland Mihai Bravu din Bucureşti, câte produse aveţi listate în total? Câte sunt fabricate în România şi câte din import, la categoria alimente şi băuturi?
Răspuns Kaufland România:
„Susţinerea producătorilor români este o direcţie importantă în strategia de business a Kaufland România, iar datele din cel mai recent studiu de impact socio-economic, realizat în parteneriat cu KMPG, confirmă acest angajament. În 2022, activitatea Kaufland a avut o contribuţie de aproape 2,4 miliarde de euro la bugetul naţional, echivalentul a aproape 1% din PIB-ul României, raportat la nivelul anului trecut.
Colaborăm cu 3.300 de furnizori, dintre care 2.600 sunt din România. Anul trecut, peste 80% din totalul cheltuielilor cu furnizorii, adică 2,4 miliarde euro, au mers către afaceri locale. Achiziţiile de bunuri şi servicii de la partenerii autohtoni au crescut cu 17,5% faţă de 2021. Din fiecare euro cheltuit la Kaufland, 67% se întorc în economia locală, 15% merg către furnizorii externi, iar restul înseamnă: 6% pentru salariile angajaţilor, 6% sunt plătiţi către bugetul de stat, sub formă de taxe şi impozite, iar 6% reprezintă profitul operaţional Kaufland, deprecieri, amortizări şi alte ajustări contabile.
Avem o abordare integrată privind susţinerea afacerilor locale. Astfel, nu doar că le promovăm, dar le şi ajutăm să se dezvolte, prin expertiză şi consultanţă. Din 2021, am demarat un proiect de promovare regională a producătorilor locali, în revista săptămânală Kaufland, iar în 2022, am extins această iniţiativă şi în mediul online, prin spoturi şi materiale dedicate. În plus, ne-am asumat rolul de ambasadori ai brandurilor locale în cadrul conferinţelor de specialitate şi le oferim spaţiu media, sub formă de advertoriale sau în calitate de speakeri, pentru a le creşte vizibilitatea. De asemenea, eticheta fiecărui produs K-Vreau din România menţionează numele producătorului local. Astfel, prin promovarea mărcii noastre proprii, realizată pe plan naţional, susţinem şi promovarea producătorilor români.
În prezent, peste 84% dintre produsele alimentare disponibile în magazinele noastre sunt de origine locală, livrate prin intermediul platformei logistice Kaufland. La acestea se adaugă şi alte articole, care sunt livrate direct în magazine de către furnizorii locali, prin logistică proprie.
Unele produse româneşti sunt disponibile doar în anumite magazine Kaufland, pentru a susţine dezvoltarea micilor afaceri regionale şi a oferi consumatorilor produse familiare, specifice regiunii şi foarte proaspete. De exemplu, vinurile Rogova sunt comercializate exclusiv în Oltenia, produsele tradiţionale Mariflor se găsesc doar în Cluj şi Gherla, iar prăjiturile Royal sunt disponibile în Timişoara, Lugoj şi Arad. În unele cazuri, Kaufland listează produsele doar în anumite magazine din marile oraşe. De exemplu, produsele din peşte ValePutna pot fi găsite doar în şase magazine din Bucureşti, sucurile Doze de Fresh doar în Bucureşti şi Constanţa, iar smoothie-urile Zmudy sunt disponibile doar în magazinele Kaufland din Timişoara şi Arad.
Mai mult, ca dovadă a angajamentului Kaufland faţă de producţia locală, în plin sezon, procentul de legume şi fructe româneşti pe care îl comercializăm ajunge şi până la 90%.
La Kaufland, ne străduim să susţinem producătorii locali şi să promovăm produsele româneşti. Ne-am asumat un rol activ în susţinerea economiei locale şi suntem mândri că putem contribui la aceasta în mod semnificativ. În plus, ne angajăm să continuăm acest demers şi să creştem de la an la an procentul de produse locale din magazinele noastre.“
Întrebări ZF pentru Auchan România:
1. Susţineţi prin campanii de promovare branduri româneşti? Dacă da, care sunt aceste campanii? Cât investiţi în astfel de campanii?
2. Ca un studiu de caz, în magazinul Auchan din Afi din Bucureşti, câte produse aveţi listate în total? Câte sunt fabricate în România şi câte din import, la categoria alimente şi băuturi?
Răspuns Auchan România:
„Susţinerea producătorilor locali reprezintă o acţiune permanentă în cadrul activităţii noastre, fie că vorbim de căutarea şi listarea de furnizori şi produse româneşti, de volumele pe care le derulăm cu ei în baza cererii clienţilor, de contractele simplificate în cazul micilor producători locali, de acţiunile comerciale, de filierele proprii, de promovarea produselor şi chiar de soluţiile de finanţare rapidă prin programul Auchan ASAP.
90% dintre produsele din gama alimentară din magazinele Auchan provin de la companii româneşti, iar peste 85% dintre furnizorii Auchan sunt români, printre aceştia numărându-se inclusiv 100 de producători ultralocali.
Totodată, suntem mândri să dezvoltăm alături de producători locali inclusiv produse marcă proprie. Din cele peste 1100 de produse alimentare marcă proprie pe care le avem în prezent în portofoliul nostru, 700 sunt dezvoltate în România.
Includem aici inclusiv gama proprie La Masă în România. Lansată în 2022, aceasta cuprinde peste 50 de produse şi feluri de mâncare cu gust tradiţional românesc, din ingrediente naturale, la un preţ accesibil. La Masă în România acoperă o paletă largă de nevoi şi gusturi, de la produse din carne, brânzeturi, caşcaval (produs premiat anul acesta cu distincţia Votat Produsul Anului Marcă Proprie Distribuitor 2023), castraveţi în oţet şi conserve, şi multe altele, toate realizate în exclusivitate cu producători români mici şi medii.
De asemenea, am construit alături de producătorii şi fermierii români relaţii durabile şi de încredere şi am dezvoltat alături de aceştia peste 40 de filiere Auchan. Filierele noastre sunt proiecte pe termen lung, prin care Auchan obţine produse cu trasabilitate controlată, de la sămânţă până la raft. Avem astfel filiere româneşti în categorii de produse precum legume, fructe, peşte, ouă, carne, etc. care sunt disponibile în toată reţeaua Auchan. Aceste filiere sunt dezvoltate alături de fermieri şi agricultori care cultivă fructe şi legume sau care cresc animale, cu respect faţă de mediu, oameni şi animale, în conformitate cu etica noastră. Toate aceste produse sunt special marcate pe ambalaj cu eticheta Filiera Auchan.
Mai mult, din dorinţa de a aduce în atenţia românilor unele dintre cele mai apreciate mărci autohtone de bunuri de larg consum am lansat în 2020 Clubul Mărci Emblematice Româneşti, o iniţiativă unică pe piaţa locală de retail prin care ne-am propus să popularizăm şi să aducem permanent în atenţia clienţilor mărci şi produse locale reprezentative, construind alături de membrii clubului proiecte speciale, menite să sprijine producătorii români şi consumul de produse româneşti, pe tot parcursul anului.
Clubul Mărci Emblematice Româneşti, alături de secţiunea Clubul Mărci Româneşti de peste 100 de ani, numără în prezent peste 30 dintre cele mai renumite branduri autohtone. Alături de acestea am construit în ultimii ani acţiuni comerciale dedicate, în jurul unor sărbători importante pentru cultura locală. Amintesc, printre acestea, de operaţiuni lansate cu ocazia Zilei Naţionale a României, Ziua Drapelului sau de Dragobete, când, pe perioade de aproximativ două săptămâni, zeci de mărci româneşti au beneficiat de o expunere specială în cadrul hipermarketurilor Auchan din ţară, dar şi în mediul digital. Astfel, milioane de români redescoperă, cu aceste ocazii, produsele celor mai emblematice mărci româneşti, cu tradiţie.
Nu în ultimul rând, consider că atunci când vorbim de branduri româneşti, trebuie să ne uităm şi la brandul de ţară, iar Auchan a fost şi continuă să fie un promotor activ al valorilor locale. Astfel, alocăm investiţii importante şi către proiecte speciale care promovează România şi frumuseţile sale la nivel internaţional. Producţia filmului documentar România neîmblânzită, susţinerea acordată de peste 5 ani în organizarea Turului României la Ciclism şi parteneriatul din acest an cu programul Timişoara2023 - Capitala Europeană a Culturii 2023 sunt doar câteva dintre acţiunile prin care contruibuim la dezvoltarea brandului de ţară.“
Întrebări ZF pentru Lidl România:
1. Susţineţi prin campanii de promovare branduri româneşti? Dacă da, care sunt aceste campanii? Cât investiţi în astfel de campanii?
2. Ca un studiu de caz, în magazinul Lidl de pe strada Ramnicu Valcea din Bucureşti, câte produse aveţi listate în total? Câte sunt fabricate în România şi câte din import, la categoria alimente şi băuturi?
Răspuns Lidl România:
„Încă de la intrarea pe piaţa din România, Lidl a început să dezvolte parteneriate pe termen lung cu producătorii români şi ne propunem să creştem numărul acestora în fiecare an. Spre exemplu, în 2022, pentru articolele din Piaţa Lidl, am lucrat cu peste 450 de producători, din toate regiunile ţării şi am avut pese 100.000 de tone de fructe şi legume româneşti la raft. Anul acesta, în luna iulie, am avut la raft doar verdeţuri româneşti, peste 97% fructe de pădure româneşti, peste 99% cartofi şi ceapă româneşti, peste 98% leguminoase româneşti, peste 98% roşii româneşti şi peste 97% pepeni româneşti.
Comunicarea produselor noastre se face pe toate mediile, de la spot-uri TV şi radio, la postări pe social media. Recent am organizat şi o vizită la 2 dintre producătorii noştri locali de legume şi fructe la care au participat jurnalişti de la diferite publicaţii din România.
Mai mult, pentru că ne dorim ca toţi clienţii noştri să poată vedea de unde vine prospeţimea produselor din Piaţa Lidl, în 2019 am lansat #TreciPeProaspat. Aceasta este o platformă prin intermediul căreia oricine poate să vadă provenienţa fructelor şi legumelor din magazinele noastre, dar şi informaţii despre furnizorii noştri locali şi poveştile lor. Informaţiile pot fi accesate scanând cu telefonul codul QR de pe etichetele lădiţelor cu legume şi fructe din magazinele Lidl. Pentru cei care nu au mijloacele necesare scanării codului cu un dispozitiv mobil, Lidl a creat pe website-ul surprize.lidl.ro/piatalidl, o secţiune specială unde orice client poate căuta informaţii despre furnizorii locali de legume şi fructe şi poate afla ce cultivă, din ce zonă a României provin sau suprafaţa cultivată.“
