Bătălia pe resursele României se dezlănţuie. Exxon aduce un vapor de 1 mld. $ în Marea Neagră, iar Chevron străpunge pâmântul după gazele de şist în 2012

28 oct 2011 Autor: Roxana Petrescu

Americanii de la Exxon­Mo­bil speră ca alături de Petrom, cea mai mare companie din România, să poată intra în clubul select al firmelor care scot "aur negru" de la mari adâncimi prin lucrările pe care le fac în perimetrul Neptun din Marea Neagră.

Chevron va fora anul viitor pri­ma sondă în căutarea gazelor de şist din Româ­nia, cel mai în vogă com­bus­tibil al momentului. De reuşita acestor companii depinde însă nu numai profitul lor, ci şi inde­pendenţa energetică a României, care în lipsa unor noi descoperiri riscă să ră­mână fară petrol şi gaze în maximum

15 ani.

"Unul dintre motivele pentru care am venit în România este progresul teh­nologiei. Când mi-am început eu cariera, nu se putea săpa la adâncimi mai mari de 200 de metri. Acum se poate merge la peste 3.000 de metri. Costurile sunt enorme, riscurile pe măsură, dar trebuie să înţelegem că vremurile petrolului uşor accesibil au trecut", spune Ian Fischer, directorul general al ExxonMobil Exploration and Production Romania Ltd.

Americanii s-au asociat încă din 2008 cu Petrom pentru explorarea peri­me­trului Neptun din Marea Neagră, cos­turile, dar şi câştigurile urmând să fie îm­părţite în mod egal între cele două firme.

Investiţiile mari acum încep

Într-o primă fază, cele două companii au realizat lucrările de seis­mică 3D prin care se face o radiografie a adâncurilor în căutarea posibilelor pungi de petrol şi gaze. Aceste pungi arată ca nişte cocoaşe, ca nişte pahare întoarse, dar este foarte posibil ca ele să fie şi goale.

De aceea, pentru a vedea dacă se ascunde sau nu ceva în ele, se trece la o nouă fază a procesului de explorare şi anume la săparea unor sonde. Prima astfel de sondă făcută vreodată în România la mari adâncimi în Marea Neagră ar urma să fie realizată până la sfârşitul acestui an - începutul lui 2012.

"Investiţiile mari abia acum încep", a mai spus Fisher.

Dacă până acum cele două com­pa­nii au investit câteva milioane de dolari, de acum înainte sumele se vor măsura în sute de milioane sau chiar miliarde de dolari.

Un monstru marin de un miliard de dolari în Marea Neagră

Pentru forarea primei sonde de ex­plo­rare, ExxonMobil va aduce în peri­me­trul Neptun un vapor special făcut pen­tru Marea Neagră, a cărui con­struc­ţie a costat un miliard de dolari, Deepwater Champion. Acest mosntru ma­rin are o lungime de 229 de metri.

"Este un vas special pentru Marea Nea­gră care a costat un miliard de do­lari. Pentru a fora o sondă, costurile zil­nice ajung la un milion de dolari, iar du­rata realizării unei astfel de unităţi este de circa 100 de zile. Deci, se ajunge la su­me de o sută de milioane de dolari şi este foarte posibil ca prima sondă săpată să fie goală. Şansele de a găsi ceva sunt de sub 30%, iar pentru ca zăcământul să fie şi comercial şansele sunt şi mai mici. Nu este cum vedeţi în filme. Sapi o groa­pă şi ţâşneşte petrolul din ea", a mai spus reprezentantul ExxonMobil.

Potrivit acestuia, dacă Marea Nea­gră se va dovedi un experiment de suc­ces, ar putea dura chiar şi până la 10 ani dezvoltarea completă a zăcământului.

Gazul de şist, vedeta energiei

Însă nu doar potenţialul Mării Ne­gre a atras companiile străine de petrol şi gaze în România, o ţară brăz­da­tă de cău­tătorii de "aur negru" de mai bi­ne de 150 de ani. Gazul de şist este no­ul com­bus­tibil vedetă al momentului şi, apa­rent, România ar avea potenţial şi în această zonă. Gazele de şist sunt gaze obiş­­nuite, dar care sunt captate în struc­turi geolo­gi­ce foarte dificil de accesat şi ne­cesită nişte tehnologii speciale pentru extragere.

Potrivit unui articol publicat recent de Wall Street Journal, gazele de şist au fost un element care a schimbat tendin­ţe, astfel că după investiţii de 250 mld. do­lari, 23% din producţia de gaze a SUA vine acum din roci situate la mii de metri sub pământ. Americanii cred însă că şi Europa ascunde rezerve im­por­tan­te de gaze de şist, iar România apare din nou pe rada­rul petroliştilor de peste Ocean. Che­vron, de exemplu, chiar de la anul va săpa prima sondă în încercarea de a des­coperi această rezervă.

La Bârlad, prima sondă

"Operaţiunile noastre se concen­trea­ză în două zone: Bârlad şi Do­bro­gea. Prima sondă de explorare va fi să­pată la Bârlad în a doua parte a anului viitor, iar din 2013 avem în plan săparea a opt sonde în Dobrogea", a spus Thomas Holst, country manager pentru România în cadrul Chevron Upstream Europe.

Holst nu a precizat însă la cât se vor ridica aceste investiţii. Chevron a depus în iulie 2010 oferte câştigătoare pentru trei perimetre din sud-estul României cu o suprafaţă totală de 2.700 de kilometri pătraţi. Firma mai are dreptul de a explora pe un perimetru la Bârlad, în toate perimetrele Chevron fiind inte­re­sată de potenţialul de gaze de şist.

Fără descoperiri noi, petrolul va fi doar o amintire

Aceste noi zone în care se orien­tează companiile petroliere reprezintă şi singurele care mai pot contribui la independenţa energetică a României, în absenţa unor noi descoperiri rezervele actuale dovedite de petrol şi gaze urmând să se epuizeze în circa 15 ani.

"Producţia de petrol este în scă­dere, nivelul fiind de circa 4 milioane de tone anual. Consumul de produse ra­finate este însă dublu, iar aici Ro­mânia înregistrează cea mai puternică depen­den­ţă de importuri. Pentru petrol, rezer­vele sigure ne mai ajung 15 ani", a spus Alexandru Pătruţi, pre­şedintele Agen­ţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM).

La gaze naturale, dependenţa de importuri este mai redusă, de circa 20%, dar rezervele sigure mai ajung numai pentru 10 ani. "Pentru petrol, speranţele se în­dreap­tă spre explorarea zonele de mari adâncimi offshore şi spre creşterea gra­du­lui de recuperare prin progresul teh­no­logic. Perspecti­vele pentru gaze sunt mai încuraja­toa­re. Din nou Marea Nea­gră şi ex­plorările la adâncimi sunt opor­tu­nităţile. Cu siguranţă perioada de ex­plo­rare va creşte la gaze, dar spe­ran­ţele se îndreaptă spre marile adân­cimi", a conchis Pătruţi.

Pe de altă parte, rezervele de huilă sunt suficiente pentru următorii 260 de ani, iar cele de lignit pentru 115 ani, dar cu toate acestea cărbunii continuă să fie o "cenuşăreasă" a mineritului, in­ves­ti­to­rii străini nefiind deocamdată inte­resaţi de acest segment.



Gazele de şist

O problemă gravă de mediu?

În ciuda impactului pozitiv pe care descoperirea unor rezerve de gaze de şist l-ar putea avea asupra balanţei energetice a României, problemele de mediu pe care exploatarea acestei resurse le ridică sunt uriaşe. "Un subiect extrem de delicat este impactul asupra mediului", a subliniat Alexandru Pătruţi, preşedintele ANRM.

Problema este că aceste gaze sunt scoase la suprafaţă prin injectarea unor cantităţi semnificative de apă cu nisip la adâncimi mari pentru a fractura rocile în care sunt captive, putând fi atacate rezervele de apă. România, de exemplu, este un real rezervor cu apă minerală al Europei, aici fiind concentrate 60% din rezervele regiunii, după cum arată unele studii.

"Gazul de şist european este cel mai probabil mult mai costisitor de dezvoltat (în comparaţie cu SUA - n. red.). Densitatea populaţiei din Europa nu ajută, ţinând cont de numărul mare de sonde care trebuie săpate şi care cer mult teren. În mod cert, perspectivele s-ar îmbunătăţi dacă preţul gazelor ar creşte, dar sunt puţini cei care cred că se vor scumpi atât de mult încât gazul de şist să devină profitabil. Între timp, gazul de şist se confruntă cu opoziţia activiştilor de mediu care se tem că procesul de extracţie ar putea dăuna rezervelor de apă", se arată într-un articol publicat de Wall Street Journal.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 28.10.2011

 
Cuvinte cheie:
Exxon
, Petrom
, Marea Neagră
, resurse
, gaze de şist
Vizualizari:
Printeaza
Momentan sunt 5 comentarii Comenteaza si tu
Comentarii (5):
alex - 09 ianuarie 2012, 11:26

dar macar benzina sa fie 50 bani ca in Irak :)

Gheorghişor Marin - 28 octombrie 2011, 12:40

Ăştia au descoperit lumea odată cu găndacul de Colorado ? Nu fac discuţie despre comportament.

anonim - 28 octombrie 2011, 12:38

Independenta energetica din partea unor compani straine, aceeasi independenyta pe care Petrom o da prin marirea pretului. La combustibil?!?

gogu - 28 octombrie 2011, 12:28

o sa fim un fel de Irak, dacat ca fara razboi.
sa traiti bineeee!!!

as - 28 octombrie 2011, 10:24

iar noi o sa raminem iar cu praful de pe toba si cheltuielile legate de refacerea mediului dupa ce pleaca astia...

Campurile marcate cu rosu nu sunt valide!

Comentariul a fost adaugat si va aparea dupa ce va fi moderat!

Comentariile vor fi publicate doar după moderarea acestora de către redactori. Nu vor fi publicate comentariile care conţin injurii, un limbaj licenţios, instigare la încălcarea legii, la violenţă sau la ură, precum şi acuzaţii fără acoperire. De asemenea, pentru o mai bună comunicare, vă rugăm să oferiţi o adresă de mail validă. Vă mulţumim!

zf.ro
Abonează-te la Închide