"Dupa incetarea Razboiului Rece, imbatranirea populatiei va ficea mai mare provocare pentru Europa. Dar pentru ca schimbariledemografice sunt atat de lente, suntem in pericol sa nu leobservam."
Avertismentul apartine fostului cancelar german Helmuth Kohl sia fost lansat in 1994, la o reuniune a sefilor de state si guvernedin Uniunea Europeana. Un deceniu si jumatate mai tarziu,schimbarile demografice sunt ceva mai pregnante, dar multi dintreliderii europeni, oricum dintr-o alta generatie decat Helmuth Kohl,par sa ignore, in continuare, avertismentul.
Cu toate acestea, fenomenul este real: parti consistente alepopulatiei europene imbatranesc, iar Romania este si ar puteadeveni una din cele mai afectate natii. Fenomenul antreneaza o sumaintreaga de schimbari, in sistemul de pensii, in securitateasociala, in medicina, in obiceiurile de consum, in structurapopulatiei. Unele sunt benigne, altele pot fi gestionate, darpensiile si securitatea sociala au deja sau vor avea in timpprobleme serioase.
Un studiu al Fondului Monetar International estima, in urma cutrei ani, ca raportul dintre pensionari si populatia activa se vainjumatati, in Europa, pana in 2050, de la patru la doua persoaneactive pentru fiecare pensionar.
Tot in 2006, un raport al Comisiei Europene aprecia ca forta demunca in UE va scadea cu 48 de milioane de persoane, adica 16%,intre 2010 si 2050, in timp ce numarul persoanelor in varsta vacreste cu 77%, adica 58 de milioane de persoane.
Europa se indreapta catre un scenariu de filmSF
Cu alte cuvinte, Europa se indreapta, incet-incet, catre unscenariu de film SF, eventual cu tenta comica: un continent-azil,cu multi batranei vegheati de delicate infirmiere de origineasiatica sau indiana.
Sa ne mai imaginam un scenariu la fel de tragicomic: in loc dereclame la piureuri sau scutece pentru copii, vom vedea reclame laalimentatie si produse de igiena pentru batrani, in timp ceeroinele voluptuoase care au cucerit astazi micile ecrane - ce alttip de personaje ar putea sa transmita mesajul celor care producbunuri pentru tineri? - vor fi inlocuite de doamne respectabile, devarsta mijlocie.
Pentru Europa bogata, un astfel de scenariu este, din punctul devedere al batranelului, suportabil, iar din punctul de vedere alautoritatilor, pasabil, in sensul ca bogatia va sti mereu sa atragaenergii tinere.
Dar pentru Europa saraca si mai ales pentru Romania, care estescenariul?
Pentru Romania, scenariile, elaborate fie de organismeinternationale, fie de experti locali, sunt cat se poate depesimiste: dupa scaderea cu aproape doua milioane de locuitoriinregistrata dupa Revolutie, populatia Romaniei ar putea ajungeundeva intre 13,3 milioane de locuitori, conform BERD, si 16-17milioane de locuitori, in studii intocmite de Uniunea Europeana,Banca Mondiala sau ONU, pana in anul 2050.
Rata fertilitatii a scazut de la 2,3 copii/ femeie in 1989 la1,3 copii/femeie in 2008 (nivel constant in ultimii 12 ani), iarrata natalitatii (numarul brut de nasteri la mia de locuitori pean) a scazut de la 13,7 la mie in 1990 la 10 la mie in 2008. Maitrebuie spus ca durata medie de viata a inregistrat o tendintacrescatoare in anii de dupa Revolutie, de la 70 la 74 de ani.
Sistemul de pensii este cel mai expus
Tabloul demografic mai trebuie completat cu principaleletendinte care se inregistreaza in lume, asa cum le identificaprofesorul Jack Goldstone de la George Mason University: alaturi dereducerea populatiei in spatiul european si in cel al fostei URSS,apar cresterile masive din tarile musulmane, migratia din lumea atreia catre tarile dezvoltate, impactul SIDA si al pandemiilor,cresterea rapida si rolul tot mai important al populatiei urbane inlumea a treia.
In tot ansamblul schimbarilor antrenate de evolutiiledemografice, sistemul de pensii ocupa cel mai periclitat si expusloc. In Romania se poate vorbi acum, in conditii de crizaeconomica, de un sistem al pensiilor de stat practic in faliment;cum altfel poate fi un sistem care se bazeaza pe creditele angajatela FMI si Uniunea Europeana de un stat neputincios in a administrainclusiv nevoile induse de un aparat administrativ imens,birocratic si rezistent la schimbare?
Iar raspunsul la cea mai simpla intrebare pe care poate sa opuna cineva - "daca acum este asa, ce va fi peste unul-doi-cincisau zece ani?" - nu poate primi decat ridicari din umeri, balmajeliincoerente sau zambete incurcate.
Sau un raport, cum a fost cel din septembrie 2009, al ComisieiPrezidentiale pentru Analiza Riscurilor Sociale si Demografice dinRomania. 382 de pagini de analiza, grafice, scenarii, explicatii sipotentiale masuri. Spunem potentiale pentru ca propunerile comisieiprezidentiale merg de la formulari pretentioase, dar lipsite deconsistenta, la recomandari greu realizabile, de genul "crestereanumarului de contribuitori la sistem".
Sa retinem din raport cresterea numarului de pensionari de la3,7 milioane in 1990 la un maxim de 6,37 milioane in 2002 (6milioane in 2007, cu cei 150.000 de pensionari din sistemul MApN,al Ministerului de Interne si al SRI), scaderea numarului desalariati care contribuie la sistem, de la 8,156 milioane persoanein 1990 la 4,885 milioane de angajati in 2007 (si mult mai putiniacum, dupa un an de criza, cand numarul somerilor a crescut cuaproape un milion), precum si varsta medie de pensionare in Romania- de 54 de ani.
Raport de 3,3 la 1 acum 20 de ani
Cata vreme piramida varstelor indica o populatie tanara mainumeroasa decat populatia in varsta, care primeste o pensie, atunciceea ce oamenii care gestioneaza sistemele de pensii public siprivat numesc "schema Ponzi" functioneaza, adica pot fi platitepensiile pentru un numar redus de pensionari, folosindcontributiile celor tineri.
Acesta era cazul Romaniei acum 20 de ani, cand 8,2 milioane desalariati sustineau prin contributii pensiile a 2,5 milioane depensionari, creand un raport de 3,3 la 1.
Un raport echitabil, cel putin. "Cand insa raportul demograficsi de pe piata muncii se inrautateste, sistemul public de pensii segripeaza, asa cum este cazul Romaniei acum", spune Crinu Andanut,directorul general al fondului de pensii Allianz-Tiriac Pensii sipresedintele Asociatiei pentru Pensiile Administrate Privat dinRomania (APAPR).
Andanut se refera la faptul ca avem 4,4 milioane de salariatipentru aproape 4,9 milioane de pensionari (numarul nu includepensiile agricultorilor si pe cele din sistemele MApN, MI si SRI),adica un raport de 0,9 salariati la un pensionar. "In acest moment,deja presiunile financiar-demografice pe sistemul public de pensiidevin prea mari si nesustenabile, iar sistemul trebuie reformat,pentru ca, altfel, in scurta vreme, schema piramidala se vaprabusi", continua presedintele APAPR.
Si toate semnele arata ca prabusirea de care vorbeste Andanuteste iminenta. Apare in mod firesc intrebarea "cat va trebui samunceasca aceia care acum sunt abia pe bancile scolii ca saintretina, peste 40 de ani, pensionarii de atunci?", in conditiilein care un om activ va contribui pentru pensiile a doivarstnici.
Nu doar aceasta rata de dependenta este ingrijoratoare, cat maiales ritmul alert in care s-a produs - doar 20 de ani. Daca va fiurmat acelasi traseu - ceea ce, potrivit tuturor estimariloractuale, este foarte probabil - pana in 2050-2060, raportul dedependenta va scadea inca si mai mult. In plus, rata de inlocuire,adica raportul pensie medie/salariu mediu brut, se va reduce de la40% in prezent la 20% - evolutie care priveste strict Romania, desisunt si alte state din Europa care vor suferi evolutiisimilare.
Credeti sau nu, tot acest tablou apasator este abia inceputulproblemelor, iar Romania se mai afla, inca, in ceea ce specialistiiin demografie numesc "fereastra de oportunitate". "Inca avem pepiata muncii o populatie activa, a celor nascuti dupa 1967.Intervalul este estimat de demografi la 8-10 ani, bazandu-ne peresursele existente", spune Laurian Traian Arghisan, programmeofficer la UNFPA - Fondul ONU pentru Populatie.
Peste 15-20 de ani, adauga oficialul UNFPA, vor ajunge lamaturitate cei nascuti dupa 1990, iar "decreteii" se vor afla lavarsta pensionarii. "Echilibrul care astazi inca exista se vadestabiliza", spune Arghisan.
Mai multe detalii puteti citi in revista BUSINESS Magazin(www.businessmagazin.ro)
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
