În mijlocul săptămânii, în staţia de lângă magazinul Unirea, kilometrul zero al Bucureştiului, un călător aşteaptă în jurul orei 12 circa 20 de minute până la sosirea primului autobuz 104.
Autovehiculul este plin, aşa că doar câţiva dintre zecile de pasageri din staţie se pot urca. La nici două minute distanţă mai soseşte un autobuz 104. Mai urcă alte câteva zeci de oameni. Apoi urmează alte 20 de minute, cel puţin, de aşteptare. Validarea călătoriilor devine imposibilă în astfel de situaţii. De altfel, între 35% şi 40% din cei care folosesc serviciile RATB nu plătesc biletul călătoriei. În multe capitale europene, cum este cazul Dublinului sau al Londrei, pasagerii urcă numai pe uşile din dreptul şoferului, acesta supervizând validarea călătoriei sau încasând contravaloarea biletului. „În urmă cu 4 ani, am pus în aplicare un program ce prevedea ca urcarea călătorilor în autobuze să se realizeze doar pe la uşa din faţă şi tot aici să se facă şi validarea cardurilor, însă din cauza fluxului mare de călători şi a traficului existent în capitală, proiectul nu a atins efectul scontat“, explică RATB.
Fluxul mare de călători poate fi explicat prin flota subdimensionată a RATB comparativ cu numărul de pasageri. Mai mult, aglomeraţiile în staţii se formează şi din cauza faptului că circulaţia autobuzelor nu este facilitată prin existenţa unor benzi speciale.
Timpul de aşteptare
„Având în vedere traficul aglomerat, în lipsa facilităţilor destinate transportului public (bandă proprie, semaforizare preferenţială), uneori sunt înregistrate întârzieri la sosirea vehiculelor în staţie sau dereglări ale intervalelor de circulaţie. Pentru remedierea unor situaţii de acest gen, urmărim permanent funcţionarea liniilor, însă personalul nostru poate interveni numai în limitele de competenţă prevăzute în regulamentele în vigoare, în scopul realizării activităţii de transport cât mai aproape de parametrii programaţi“, explică Regia Autonomă de Trasport Bucureşti (RATB). În absenţa celor enumarete mai sus, reprezentanţii RATB spun că timpul de aşteptare în staţie este de circa 10-12 minute la nivelul întregii reţele de autobuze.
În Budapesta însă, durata de aşteptare în staţiile foarte circulate este de numai 3 minute. „În transportul public din Budapesta, pe cele mai frecventate linii timpul de aşteptare de este 3 minute. Liniile mai puţin accesate pot avea o frecvenţă de 60 de minute şi ocazional sunt şi curse care vin la 120 de minute. În afară de benzile speciale de autobuze situate în dreapta şoselelor, mai sunt folosite frecvent şi benzile de interior, adică situate pe mijlocul arterelor. De asemenea, unele şine pe care circulă tramvaiele pot fi împărţite şi cu autobuzele. În funcţie de lăţimea drumului şi de frecvenţa autobuzelor, au fost create benzi speciale destinate bicicliştilor şi autobuzelor. Folosirea neautorizată a benzilor de autobuze este sancţionată de poliţia Budapestei, iar numerele de înmatriculare ale celor care fac acest lucru sunt identificate prin intermediul camerelor de luat vederi“, explică reprezentanţii Budapesti Közlekedési Központ (BKK), entitatea care se ocupă de transportul public în capitala Ungariei. Potrivit datelor transmise de BKK, pe străzile Budapestei circulă mai bine de 1.700 de autobuze care se află în administrarea a patru operatori, cel mai mare, cu o flotă de peste 1.100 de autobuze, fiind BKV Zrt.
Un singur automat de bilete
Modalitarea de plată a călătoriei cu RATB-ul este o altă problemă în Bucureşti.
„În momentul de faţă, avem un automat de carduri la aeroportul Henri Coandă. Pentru că suntem conştienţi de necesitatea unor astfel de aparate, RATB şi-a propus să achiziţioneze printr-un program multianual de 3 ani un număr de 100 de aparate automate pentru procurarea titlurilor de transport. Proiectul va fi supus spre analiză şi aprobare Consiliului General al Municipiului Bucureşti“, explică RATB.
În Budapesta, pe site-ul BKK este vizibilă o reţea de zeci de automate de bilete cu un program de funcţionare non-stop.
„Alte modalităţi de plată sunt plata on-line a călătoriei, prin intermediul site-ului www.online.ratb.ro, dar este aplicabilă doar în cazul posesorilor de carduri nominale şi plata prin reîncărcare la ATM ce poate fi utilizată atât de posesorii de carduri nominale, cât şi de carduri nenominale“, mai spun însă reprezentanţii RATB.
Panourile de informare a călătorilor privind timpul de aşteptare în staţii lipseşte complet din staţiile de autobuze din Bucureşti. „Pentru achiziţionarea unor astfel de sisteme electronice de informare a călătorilor, în momentul de faţă regia nu dispune de fondurile necesare“, explică reprezentanţii RATB.
În Budapesta există aplicaţii inclusiv pentru călătorii cu handicap de vedere.
„În circa 300 de staţii de tramvai, troleibuz şi autobuz sunt prezente astfel de panouri care indică timpul de plecare pentru autobuzele care trec prin staţiile respective“, spun reprezentanţii BKK.
Prin intermediul unui sistem finanţat din fonduri UE, timpii de plecare sunt calculaţi şi trimiţi mai departe către dispozitivele de afişare în timp real.
„Asta face ca experienţa călătoriei să fie mai previzibilă. De asemenea, pasagerii cu handicap vizual pot afla care este timpul de plecare prin intermediul difuzoarelor“, mai spun reprezentanţii BKK.
În ceea ce priveşte dotarea cu aer condiţionat a autobuzelor, RATB spune că din totalul de 1.000 de autobuze Mercedes Citaro care se află în flota regiei, mai mult de jumătate, respectiv 513, sunt dotate cu instalaţii de aer condiţionat.
„Începând cu 2016, prin programul de investiţii al RATB toate vehiculele achiziţionate vor avea instalaţii de aer condiţionat“, mai spun reprezentanţii RATB.
În Budapesta, din cele aproape 1.700 de autobuze care circulă, administrate de cei patru operatori, circa 950 sunt dotate cu aer condiţionat.
BKK spune că orice autobuz nou care va fi achiziţionat în viitor va avea un astfel de sistem, iar până la finalul anului acesta, mai bine de 60% din autobuzele care vor circula pe străzile capitalei Ungariei vor avea aer condiţionat.
