Chiar dacă oraşul a rămas fără centre de producţie cu tradiţie,precum fabrica de lactate Napolact, producătorul de dulciuriFeleacul, firma de confecţii Flacăra, iar mai recent Ursus şiLibertatea, municipiul a avut de câştigat în schimb în urmainvestiţiilor străine realizate de concernele Nokia (companieintrată deja în topul exportatorilor din România) sau Emerson. Pede altă parte, închiderea fabricii Ursus în acest an a dat naştereunor serii de întrebări.
Este posibil ca închiderea unităţilor de producţie din zona încare brandul a luat naştere să ducă treptat şi la dispariţiaacestuia? Ce impact are asupra consumatorului faptul că marcapreferată nu mai este produsă în zona de origine?
Bogdan Brânzaş, CEO al companiei Branzas şi cel care a redesenatbrandul Ursus în 1995, este de părere că închiderea fabricii de laCluj nu va duce la dispariţia brandului. Acesta mai spune că Ursuss-a transformat dintr-un brand local într-o marcă naţională.
"Ursus, ca şi Napolact au devenit branduri naţionale.Timişoreana, de exemplu, a reuşit să devină dintr-un brand local unbrand naţional şi se vinde în continuare bine. Nu cred că Ursus maipoate fi identificat ca brandul preferat al clujenilor, fiindcă întimp au avut loc multe schimbări. De mai mulţi ani Ursus se fabricăla Buzău, iar clujenii consumă şi alte tipuri de bere în afară deaceastă marcă. În concluzie, închiderea fabricii Ursus de la Clujnu va influenţa semnificativ consumul", a declarat pentru ZFTransilvania Bogdan Brânzaş, CEO&Creative director Branzas,agenţie de consultanţă pentru branding şi design.
Primarul Clujului: Decizia Ursus nu este cea maibenefică pentru brandul lor
Pe de altă parte autorităţile clujene contestă deciziaproducătorului de bere de a închide fabrica din oraş, spunând căUrsus este un brand al Clujului.
"În condiţiile în care noi ne străduim să aducem branduri laCluj, este regretabilă închiderea fabicii Ursus. Decizia pe care aluat-o Ursus nu cred că este cea mai benefică pentru brandul lor",a spus Sorin Apostu, primarul municipiului Cluj-Napoca. Fabrica debere Ursus din Cluj a început să producă pentru prima dată în anul1878. Mai târziu, în anul 1872, Fabrica de Bere din Cluj şi-aschimbat numele în "Fabricile de Bere Unite din Cluj şi TurdaUrsus". În perioada naţionalizării, în anul 1948, Ursus a primitdenumirea "Fabrica de Bere Înainte Cluj". La finele anului 1995,South African Breweries (SAB) a demarat investiţiile în Româniaprin achiziţionarea fabricilor de bere locale Vulturul Buzău,Pitber Piteşti şi Ursus Cluj.
Ursus mai deţine în prezent unităţi de producţie la Timişoara,Buzău şi Braşov.
Potrivit datelor de la Registrul Comerţului, Ursus Breweries aavut în 2009 o cifră de afaceri de 284,8 mil. euro, un profit brutde 7,4 mil. euro şi avea 1.709 angajaţi. În prima jumătate a anuluifiscal 2010-2011, respectiv aprilie-septembrie, volumele de vânzăriale Ursus Breweries au scăzut cu 11% comparativ cu aceeaşi perioadăa anului trecut. Reprezentanţii companiei Ursus Breweries, care aususţinut o conferinţă de presă la Cluj în decembrie, când auanunţat închiderea fabricii, nu au mai făcut comentariisuplimentare pe marginea acestui subiect.
Un alt simbol al Clujului, producătorul de mobilier Libertateacare funcţionează pe piaţa locală încă din anul 1870 renunţă laproducţie din cauza scăderii drastice a comenzilor.
"Am decis să oprim temporar activitatea fabricii, însă esteposibil ca începând din luna aprilie să reluăm activităţile şi săreangajăm persoanele disponibilizate. Vom încerca să vindem mobilade pe stoc pentru a obţine lichidităţi", a declarat pentru ZFTransilvania Ioan Marchiş, director economic în cadrul companieiLibertatea. Compania Libertatea şi-a început activitatea în anul1870 la Cluj, ca producător de piane vieneze, iar în anul 1994firma a fost privatizată. Compania avea în urmă cu 10 ani peste 900de angajaţi şi producea aproape în totalitate pentru export.Fabrica de mobilă este controlată de omul de afaceri clujean SorinDan.
Proiectele imobiliare au luat locul fabricilor. Multesunt neterminate
Dacă Ursus şi Libertatea au oprit producţia la Cluj la sfârşitullui 2010, în urmă cu patru ani Napolact a decis să vândă spaţiilede producţie de pe bulevardul 21 Decembrie şi să-şi mute producţiadin oraşul Cluj-Napoca în localitatea Baciu. Napolact a consideratcă este mai avantajos să-şi mute producţia în Baciu şi a scos lavânzare fostul sediu social din Cluj. Datorită localizării, terenuloferea noilor investitori posibilităţi de dezvoltare, cum ar ficonstruirea unui imobil de locuinţe sau a unui centru de afaceri,astfel că în anul 2006 fondul Morava a achiziţionat spaţiile deproducţie Napolact din Cluj. Napolact face parte în prezent dinholdingul olandez FrieslandCampina, realizând în 2009 afaceri depeste 55 mil. euro. Napolact are 550 de angajaţi şi prelucreazăanual 32 mil. litri de lapte. FrieslandCampina controlează pe planlocal patru unităţi de producţie, situate în judeţele Mureş, SatuMare şi Cluj (Taga şi Baciu).
Pe de altă parte, proprietarii unor fabrici cu tradiţie din Clujcare în perioada 1990-2000 încă mai erau renumite pentru produselefabricate şi aveau sute de angajaţi au profitat de poziţiaexcelentă a terenului pe care erau amplasate construcţiile, pentrua transforma unităţile de producţie în proiecte imbiliare, carenici până astăzi nu au fost finalizate. Printre exemple se numărăfirma de confecţii Flacăra înfiinţată în anul 1949, producătorul dedulciuri Feleacul care şi-a început activitatea în 1918, firmeleTehnofrig sau Unirea.
Investiţiile de la zero au venit în parcurileindustriale din jurul Clujului
În ultimii zece ani, fabricile de confecţii, mobilă, dulciuri,lactate sau bere ale Clujul au dispărut, în zonă dezvoltându-seinvestiţiile greenfield, cantonate în parcurile industriale, maiales că multinaţionalele au văzut în zonă o oportunitate dedezvoltare şi creştere a propriilor afaceri. Concernul Emerson, cuafaceri internaţionale de circa 21 mld. dolari în 2009, a construitde la zero un centru de producţie în parcul industrial Tetarom IIdin Cluj, unde lucrau la începutul anului trecut circa 500 deoameni. Emerson a demarat construcţia primei fabrici din România înurma cu patru ani, propunându-şi investiţii de peste 125 mil. euroîn parcul industrial din Cluj-Napoca.
O altă companie care a ales să investească la Cluj esteproducătorul de telefoane mobile Nokia (foto). Compania a construito fabrică de telefoane în parcul industrial Tetarom III, unde ainvestit peste 60 mil. euro. Lucrările de construcţie ale fabriciiau început în luna iulie a anului 2007, iar în prezent fabricalucrează non-stop, având peste 4.000 de angajaţi.
Există şi producători locali care au avut încredere îndezvoltarea oraşului Cluj-Napoca, reuşind să-şi crească afacereavizibil de la un an la altul. De plidă, grupul clujean de firmeEnergoBit, unul dintre principalii producători autohtoni deechipamente electrice, şi-a dezvoltat afacerea din parculindustrial Tetarom I din Cluj-Napoca şi numără în prezent 17companii. EnergoBit este controlat de către trei foşti angajaţi aiRenel, care sunt şi acum asociaţi principali, Gadola Ştefan, SoceaIoan şi Péter Pál. Grupul numără peste 400 de angajaţi şi ruleazăafaceri de 100 mil. euro.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
