♦ „ Toată lumea stă şi aşteaptă, nu poţi să spui că este o lipsă de cash, de bani pentru proiecte, în schimb toată lumea a blocat tot şi încearcă să vadă ce trebuie să bugeteze“.
Măsurile fiscale cu care guvernul a venit pentru acoperirea deficitului bugetar din 2023, scăpat de sub control, nu ajung decât pentru 40% din banii necesari. Deşi insuficiente pentru bugetul de stat, măsurile lovesc puternic în mediul de business din România şi dau peste cap bugetele companiilor, care acum aşteaptă să vadă care măsuri vor intra în vigoare şi cum vor fi aplicate, au fost unele dintre cele mai importante concluzii ale conferinţei NNDKP Legal & Tax, ediţia a 8-a, realizată de casa de avocatură NNDKP în parteneriat cu Ziarul Financiar.
„În momentul acesta, ceea ce caracterizează piaţa este un moment de circumspecţie. Toată lumea stă şi aşteaptă, nu poţi să spui că este o lipsă de cash, de bani pentru proiecte, în schimb toată lumea a blocat tot şi încearcă să vadă ce trebuie să bugeteze. O parte din măsurile fiscale vor avea impact categoric şi în zonă, de exemplu, poate unele businessuri vor fi remodelate sau chiar oprite“, a spus Alina Timofti, partener şi coordonator al NNDKP Consultanţă Fiscală.
Marius Ionescu, partener şi coordonator al diviziei de consultanţă fiscală a NNDKP a remarcat că momentul în care vine pachetul fiscal este prost, pentru că economia este în frânare şi măsurile au caracterul de a încetini şi mai tare economia. De asemenea, adaugă el, se ridică întrebarea ce măsuri vor mai fi puse în practică, în condiţiile în care pachetul actual nu acoperă necesarul bugetar.
„Pachetul de creşteri de taxe vine pe un fond prost. Economia este deja în frânare şi la nivel european şi la nivelul României. Sperăm să nu fie bomboana pe colivă, dar să vedem ce va fi mai departe, pentru că acest pachet acoperă doar 40% din necesar. Sigur că mai iei din creşterea salariului minim, mai iei din inflaţie, dar mă tem că mai este nevoie de modificarea taxelor, pentru că voinţă politică să intre în zona de reformă bugetară nu există“, a spus Marius Ionescu.
În acest context, Alina Timofti este de părere că o creştere de TVA este inevitabilă, începând cel mai probabil cu 2025: „Estimarea mea este că vom avea creştere de TVA la începutul lui 2025 de cel puţin 2 puncte procentuale. Nu văd altfel cum s-ar putea regla pentru a reintra în ţintele de deficit.“
Ziarul Financiar şi casa de avocatură Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen (NNDKP) au organizat luni, 16 octombrie, videoconferinţa Legal & Tax, ediţia a 8-a: „Final de an sub impactul creşterilor de taxe. Ce urmează în 2024?“. Experţii de la NNDKP au pus pe masă cele mai importante scenarii pentru aplicarea creşterilor de taxe din 2023, care vor intra în vigoare începând cu 2024, au răspuns la mai multe întrebări legate de creşterile fiscale din acest an şi au analizat tendinţele economiei sau din piaţa muncii. „Până anul acesta angajaţi erau cei care conduceau în ceea ce priveşte negocierile contractelor de muncă, pentru că exista o presiune foarte mare în piaţă, foarte puţini specialişti sau o cerere foarte mare de angajaţi şi atunci ei aveau această putere de negociere şi în marea majoritate a situaţiilor angajatorii erau cei care suportau aceste costuri şi probabil că vor exista în continuare situaţii în care aceştia îşi vor asuma aceste creşteri de taxe“, a spus Daniel Hadăr, director NNDKP Consultanţă Fiscală Cluj-Napoca, întrebat despre cine va suporta costul reintroducerii impozitului pe venit în salariile mai mici de 10.000 de lei din IT.
În completare, Alina Timofti a remarcat: „Piaţa de IT este sub o foarte mare presiune de pe piaţa din SUA, unde au fost concedieri şi le resimţim şi aici. Avem recrutorii care spun că în piaţă există CV-uri pe care nu ar fi sperat să le găsească aşa uşor. Piaţa de IT este pe drumul de a deveni o piaţă a angajatorilor în momentul acesta. Nu suntem încă acolo, cu siguranţă, dar sunt modificări profunde“, a mai spus ea.
Cum se aplică majorarea de TVA de la 5% la 9% pentru locuinţele cu valoare mai mică de 6000.000 lei (120.000 euro):
► Se menţine cota de TVA de 5% pentru achiziţiile din 2023 cu livrarea locuinţei în 2024;
► Contează şi când e semnat antecontractul. Precontractul trebuie să fie doar în 2023. Dacă e din 2022, intri pe TVA de 9%. Dacă precontractul este semnat în 2022 şi se livrează în 2024, atunci se aplică TVA de 9%. Dacă am semnat în 2023 şi se livrează în 2024, e 5%. Dacă semnez oricând contractul, dar locuinţa mi se livrează în 2025, e 9% TVA.
► Regula spune că rata de TVA e cea de la data livrării. În cazul acestei legi este vorba de o măsură tranzitorie, în structura tranzitorie, valabilă doar pentru 1 an, pentru 2024. Deci dacă încheiem contractul în 2024 se va păstra cota de TVA de 5%. În schimb, dacă îl închei în 2025, voi încadra pe cota de TVA aplicabilă la acel moment, pe care o prezumăm a fi de 9%.
Alina Timofti, partener şi coordonator NNDKP Consultanţă Fiscală
► De ce am ajuns aici după ani de zile în care am fost prezentaţi ca fiind tigrul Europei? Noi credem că dintr-o eroare de proiecţie şi din faptul că guvernanţii au omis să cureţe anul 2023 de impactul elementelor circumstanţiale din 2022: inflaţie de două cifre, preţul energiei ridicate, consumul în creştere, care dădea deja semne de limitare, toate acestea având în 2022 un impact pozitiv în 2022, dar când ne uităm în 2023, proiecţia uită că în 2022 au avut un impact circumstanţial. Dacă la aceasta adăugăm situaţia geopolitică, vedem unde ne găsim acum şi de ce.
► În momentul acesta, ceea ce caracterizează piaţa este un moment de circumspecţie. Toată lumea stă şi aşteaptă, nu poţi să spui că este o lipsă de cash, de bani pentru proiecte, în schimb toată lumea a blocat tot şi încearcă să vadă ce trebuie să bugeteze. O parte din măsurile fiscale vor avea impact categoric şi în zona, de exemplu, poate unele businessuri vor fi remodelate sau chiar oprite.
► Impozitul minim pe cifra de afaceri este o măsură complet rudimentară. Cred că nu mai există ca atare în nicio legislaţie. Avem ceva referinţe în Ungaria, dar acelea erau punctuale. Aş îndrăzni destul de tare să spun că este un impozit care nu-l regăsim ca atare în nicio economie capitalistă. După mine reprezintă chintesenţa incapacităţii ANAF-ului de a colecta.
► Piaţa de IT este sub o foarte mare presiune de pe piaţa din SUA, unde au fost concedieri şi le resimţim şi aici. Avem recrutorii care spun că în piaţă există CV-uri pe care nu ar fi sperat să le găsească aşa uşor. Piaţa de IT este pe drumul de a deveni o piaţă a angajatorilor în momentul acesta. Nu suntem încă acolo, cu siguranţă, dar sunt modificări profunde.
► Cel mai mare impact al acestei măsuri este că, de fapt, înlocuieşte impozitul pe profit tradiţional. Noi, prin aplicarea acestui impozit minim, nu mai avem impozit pe profit. Sigur, la categoriile la care se aplică modalitatea de calcul.
► În momentul în care eşti într-o perioadă de investiţii masive, de exemplu, eşti în pierdere şi automat în mod în mod tradiţional n-ai fi plătit impozit pe profit având pierdere, acum te duci şi plăteşti impozitul minim.
Marius Ionescu, partener şi coordonator NNDKP Consultanţă Fiscală
► Pentru mine, principala problemă este frânarea economică vizibilă. Anul acesta vom pierde 3% din PIB şi aceşti 3% îi putem cuantifica în ceea ce ar însemna taxe colectate la bugetul de stat. Este mult. Apoi este creşterea dobânzilor. România plăteşte cam 1 mld. euro în plus dobânzi anul acesta, faţă de anul viitor.
► În principal discutăm despre o frânare economică bruscă şi creşterea dobânzilor cu impact major asupra dobânzilor. Probabil că proiectul a fost construit greşit încă de la început. Culmea este că veniturile nu sunt atât de rele. ANAF a reuşit să captureze inflaţia. Cheltuielile sunt mai mari. Trebuie văzut şi cât cheltuieşti faţă de cât colectezi.
► Aş mai spune ceva destul de puţin spus în spaţiul public: pachetul este şi un fel de prosop aruncat de guvern în ceea ce priveşte capacitatea de colectare, şi o spun cu părere de rău pentru că lucrăm aproape cu ANAF şi se vorbeşte de reforme în cadrul ANAF de digitalizare, sunt bani alocaţi, iată că nefăcându-se nimic ani de zile, s-a ajuns la acest moment să fie prea târziu.
► Prin măsurile acestea practic să ia puţin de la mulţi, astfel încât lumea să nu fie chiar atât de nemulţumită. Totuşi, sunt industrii care sunt bulversate total, industria IT care nu ştie ce să facă cu impozitul, dacă să-l absoarbă sau să-l lase la angajaţi, angajaţii nu sunt mulţumiţi deloc. Construcţii şi agricultură, că li s-a promis de acum 2-3 ani că li se dau nişte facilităţi şi acum se iau înapoi.
► S-ar putea ca România să nu mai devină o destinaţia de investiţii atât de atractivă (după aplicarea impozitului minim pe cifra de afaceri „ n. red.), pentru că oamenii aceştia discută cu harta în faţă şi au facilităţi de producţie în multe zone din lume. Nu vreau să fiu alarmist, dar la anumite planuri de investiţii s-ar putea pune un hold.
► Deci o să avem un impozit pe profit de 16% minim, care poate să meargă până la 400%-500%, pentru foarte mulţi va fi 50-60% 100%. Este o anomalie.
Daniel Hadăr, director NNDKP Consultanţă Fiscală Cluj-Napoca
► Foarte multe companii deja îşi fac bugetele pentru anul următor, aşteaptă să apară aceste modificări de legislaţie, deci aşteaptă decizia de la Curtea Constituţională şi pe lângă aceasta mai explorează şi alte moduri de organizare a businessului.
► Până anul acesta angajaţii erau cei care conduceau în ceea ce priveşte negocierile contractelor de muncă, pentru că exista o presiune foarte mare în piaţă, foarte puţini specialişti sau o cerere foarte mare de angajaţi şi atunci ei aveau această putere de negociere şi în marea majoritate a situaţiilor angajatorii erau cei care suportau aceste costuri şi probabil că vor exista în continuare situaţii în care aceştia îşi vor asuma aceste creşteri de taxe.
► Acest lucru trebuie văzut şi un pic într-un context internaţional în care piaţa IT este dependentă de activitatea prestată pentru exterior, adică pentru piaţa de vest, pentru Statele Unite, unde au avut loc restructurări destul de importante anul acesta şi la finalul anului trecut, ceea ce înseamnă că paradigma începe să se schimbe şi în România şi angajaţii să nu mai poate să fie la fel de pretenţioşi în ceea ce priveşte alegerea locului de muncă şi salariul efectiv pe care pot să-l primească.
Marius Ezer, partener NNDKP, Practica de Soluţionare a Disputelor Fiscale
► Şansele de a fi respins acest impozit sunt relativ reduse, aş spun eu în acest moment. Există, cu siguranţă, argumente de neconstituţionalitate privind modul în care a fost impus, dar principiul ce stă la bază nu poate fi discutat sau disputat. Cred că accentul va rămâne pe modul de aplicare a legii.
► Rata de câştig pentru dosarele de preţuri de transfer, cel puţin dacă ne raportăm la mari contribuabili rata de câştig în instanţă este de peste 60% pentru contribuabil. Avem o problemă în instanţă şi principala problemă în instanţă este modul în care se poate verifica corectitudinea aplicării acestui mecanism. Cele două abordări ANAF versus contribuabil sunt diametral opuse şi din perspectiva comparaţiei contribuabililor selectaţi şi din perspectiva calculelor efectuate.
► Vedem că 50% din activitatea în litigii de preţuri de transfer în principiu se regăseşte în Bucureşti, care are 25% din cazuri. Craiova, Cluj şi Ploieşti, au fiecare câte 8% din cazuri. Deci aici sunt concentrate şi de fapt este doar o imagine a industriei.
