Continuitatea afacerilor din sectorul de agribusiness este vitală pentru economia locală, antreprenorii din acest sector îşi pregătesc moştenitorii pentru a le prelua afacerile şi a le dezvolta, dar tinerii trebuie să fie şi stimulaţi şi răsplătiţi pentru a putea evolua pe această piaţă cu companiile moştenite, au fost câteva dintre concluziile conferinţei ZF/BRD – Tu eşti viitorul în business, organizată de Ziarul Financiar şi BRD la Slobozia.
„Atunci când vorbim de agribusiness este foarte important să gândim în perspectivă, care este viitorul afacerilor consolidate. Există un studiu din 1972, realizat de Clubul de la Roma, care arată că agricultura va fi primul domeniu care va limita creşterea populaţiei, pentru că resursele vor fi limitate. Când dinamica populaţiei este mai mare decât cea a agriculturii, va apărea o corecţie. Ei spun că un început de corecţie va fi în 2030 şi e important ca până atunci să găsim soluţii, să investim în cercetare, să punem la punct un sistem de creditare pentru sectorul agricol pentru a asigura continuitatea producţiei si a fluxurilor comerciale“, a spus Felix Daniliuc, directorul departamentului IMM din cadrul BRD.
Dragoş Costin Telehuz, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, a punctat că toţi tinerii vor să câştige bani mai mulţi şi toţi îşi îndreaptă energia în zona în care munca lor poate să le aducă cei mai mulţi bani.
„Peste toate aceste date domneşte piaţa, iar dacă piaţa nu răsplăteşte un domeniu, nu-l stimulează, el nu evolua. Totul este foarte complex. Despre transferul de generaţii, punctul de vedere al Ministerului Agriculturii este foarte simplu: în toate măsurile de sprijin tânărul fermier are întâietate şi are bani în plus. Mai mult de atât nu poate face Ministerul. Sunt zone unde suferim şi vom suferi în continuare, în zootehnie, de exemplu, în legumicultură, unde se munceşte foarte mult“, a spus el în cadrul conferinţei.
Nicolae Sitaru, preşedintele Asociaţiei Producătorilor şi Procesatorilor de Porumb din România (APPR), spune că transferul de generaţii în cazul său este asigurat: ambii fii ai săi lucrează cu el.
Per total, copii antreprenorilor din sectorul de agricultură vor să preia afacerile părinţilor lor, afirmă preşedintele APPR.
„Majoritatea copiilor celor care au afaceri în agricultură vor să continue afacerea familiei. Deja în multe asociaţii s-a făcut trecerea la generaţia nouă, nu mai vedem oamenii de acum 10 ani. Agricultura este totuşi o afacere foarte riscantă, avem secetă, avem volatilitatea preturilor“, a adăugat el.
Florin Pogonaru, antreprenor şi preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri Români (AOAR), crede că antreprenorii trebuie să le dea responsabilităţi copiilor lor şi să accepte că au abordări diferite cu privire la aspecte precum schimbările climatice, evoluţia afacerii la nivel local sau regional sau despre integrarea tehnologiei în business.
„Apropo de continuitatea businessului, eu cred că în România deocamdată nu avem masă critică, cum există în ţările cu tradiţie, astfel încât să ne punem această problemă dacă copiii continuă în acelaşi domeniu sau nu. Cred că este important să continue businessul şi să ducă businessul pe care l-ai făcut la nivelul idealului generaţiilor tale până la nivelul idealului generaţiilor lor“, a adăugat Pogonaru.
Speranţa Munteanu, co-fondator al Veridio Return, este de părere că transferurile de generaţii în business trebuie planificate din timp şi bine pregătite, având în vedere că de obicei sunt procese care pot dura şi zece ani.
„Transferurile de succes între generaţii reprezintă circa 5% din cazuri la nivel global. Poate în zona de agricultură procentul să fie mai mare. Este o zonă în care tradiţiile locale se păstrează mai mult şi poate de aceea şi transferul de succes este mai des. Un astfel de transfer între generaţii trebuie foarte bine pregătit. În situaţiile foarte fericite durează doar 10 ani“, a spus ea în cadrul conferinţei ZF.
Lucian Bondoc, managing partner al Bondoc şi Asociaţii, a subliniat că antreprenorii din sectorul de agricultură îmbătrânesc, ceea ce este un motiv de îngrijorare pentru toate ţările din UE, motiv pentru care au apărut şi măsuri de încurajare a tinerilor să intre în acest sector. Astfel, măsurile de încurajare în cazul acesta nu sunt unele proactive, ci măsuri de avarie.
„Cam o treime dintre fermierii de la nivel european au peste 65%, doar 12% au sub 40 de ani, sunt nişte lucruri care dau foarte mult de gândit şi de aceea s-au şi gândit aceste măsuri de încurajare. Nu este o măsură care este proactivă şi mai inteligentă în acest sector, ci una de avarie a unei probleme, tocmai pentru că este un domeniu mai dificil. Este o muncă mai grea şi depinzi şi de două dimensiuni în care nu prea depinzi în alte sectoare: partea climatică şi faptul că este un sector care depinde mult mai mult de stat decât alte sectoare pentru că s-a decis politic să se ţină preţul mâncării jos, ceea ce vine cu un cost al subvenţiei“, spune Bondoc.
Puteţi citi despre subiectele dezbătute în cel de-al doilea panel al conferinţei organizate de ZF şi BRD la Slobozia în ediţia Ziarului Financiar de luni, 4 septembrie.
Felix Daniliuc, director department IMM, BRD
► Atunci când vorbim de agribusiness este foarte important să gândim în perspectivă, care este viitorul afacerilor consolidate;
► Pe programele Agro IMM Invest, pe Rural Invest BRD este în top 3 finanţatori. În 2023 avem un plus de 30% a portofoliului finanţat în agricultură. Fondurile merg echilibrat, şi spre capital de lucru, dar şi spre investiţii, unde intră şi preluări de business sau creşteri.
► Există un studiu din 1972, realizat de Clubul de la Roma, care arată că agricultura va fi primul domeniu care va limita creşterea populaţiei, pentru că resursele vor fi limitate. Când dinamica populaţiei este mai mare decât cea a agriculturii, va apărea o corecţie. Ei spun că un început de corecţie va fi în 2030;
► E important ca până atunci să găsim soluţii, să investim în cercetare, în rase şi soiuri performante, să punem la punct un sistem de creditare pentru a asigura continuitatea producţiei şi a fluxurilor comerciale.
Dragoş Costin Telehuz, secretar de stat, Ministerul Agriculturii
► Despre transferul de generaţii, punctul de vedere al Ministerului Agriculturii este foarte simplu: în toate măsurile de sprijin tânărul fermier are întâietate şi are bani în plus. Mai mult de atât nu poate face ministerul;
► Sunt zone unde suferim şi vom suferi în continuare, în zootehnie, în legumicultură, unde se munceşte foarte mult. La vegetal nu am văzut probleme, rareori apar ferme de vânzare din cauză că nu vine nimeni din urmă să o preia sau să continue activitatea;
► Toţi tinerii vor să câştige bani mai mulţi şi toţi îşi îndreaptă energia în zona în care munca lor poate să le aducă cei mai mulţi bani. Peste toate aceste date domneşte piaţa, iar dacă piaţa nu răsplăteşte un domeniu, nu-l stimulează, el nu evolua.
► Eu şi fratele meu suntem acum la a doua generaţie, pentru că nici economia noastră nu este la a treia generaţie, suntem cu toţii „new money“.
Lucian Bondoc, managing partner, Bondoc şi Asociaţii SCA
► În România, nu avem experienţa anterioară în business, este prima generaţie plină care are experienţă antreprenorială. Ar trebui să vedem care sunt ideile de succes, cum s-a mai făcut prin alte părţi;
► În următorii 5-7 ani, la nivelul întregii ţări, vom avea o tranziţie generaţională de business, toată lumea face lucrul acesta deodată. Ponderi foarte mari vor tranziţiona cam în acelaşi timp, iar acest lucru are un efect puţin disruptiv;
► Tranziţia generaţională este mai dificilă decât era în trecut din cauza tehnologiei. Cu schimbările tehnologice mult mai rapide, este mai dificil de folosit pe deplin experienţa anterioară;
► În România avem şi o problemă de cultură, avem experienţă mai puţină de a lucra cu alţii, suntem mai individualişti. Acesta este un dezavantaj suplimentar.
Florin Pogonaru, antreprenor şi preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri Români (AOAR)
► Cred că generaţia mea era ceva mai pragmatică, orientată spre bani, iar noile generaţii vor relevanţă, vor să fie semnificative. Avem abordări diferite despre climate change, tehnologie, asupra regional versus local.
► În România deocamdată nu avem masă critică, cum există în ţările cu tradiţie, astfel încât să ne punem această problemă dacă copiii continuă în acelaşi domeniu sau nu. Cred că este important să continue businessul şi să ducă businessul pe care l-ai făcut la nivelul idealului generaţiilor tale până la nivelul idealului generaţiilor lor.
► M-a frapat tot timpul diferenţa aceasta între generaţii, generaţia mea cu experienţă, generaţia lor cu intuiţie.
► Probabil că am experienţă, dar simt că am din ce în ce mai puţină intuiţie, pentru că mediul de afaceri nu mai este al meu, nu mai simt contextul cum îl simte fiul meu.
Nicolae Sitaru, preşedinte, APPR
► Majoritatea copiilor celor care au afaceri în agricultură vor să continue afacerea familiei. Deja în în multe asociaţii s-a făcut trecerea la generaţia nouă, nu mai vedem oamenii de acum 10 ani
► În agricultură sunt riscuri foarte mari. Avem secetă, avem bursele jos, preturile sunt jos, dar motorina a fost mai scumpă. Vindem producţia cam la jumătate de preţ fată de anul trecut
► Statul trebuie să pună nişte „zăhărel“ în legislaţie ca să scadă deficitul comercial. Vrem să susţinem creşterea de porci şi să scădem deficitul, sau vrem să creştem porci în gospodărie? Vrem să facem o industrie din asta? Dacă pui în legislaţie nişte avantaje, cei care se pricep o vor face.
Speranţa Munteanu, co-founder, Veridio Return
► Transferurile de succes între generaţii reprezintă circa 5% din cazuri la nivel global. Poate în zona de agricultură procentul să fie mai mare, fiind o zonă în care tradiţiile locale se păstrează mai mult;
► Un astfel de transfer între generaţii trebuie foarte bine pregătit. În situaţiile foarte fericite, durează doar 10 ani. Sfatul meu este să laşi tânărul să o ia de jos în sus prin organizaţie, să crească.
► În Occident s-a ajuns până acolo unde familiile pregătesc o firmă în care membrii care sunt moştenitori sunt acţionari ca pe bursă.
► Pe plan global, există forme de asociere între agricultori, pe diferite activităţi. Noi trebuie să reparăm lipsa de încredere în acest tip de asocieri.
