♦ Scopul este de a-şi pregăti resursa umană pentru cel mai mare efort investiţional în domeniul energiei pe care România îl are în faţă, se arată în noua ediţie a anuarului ZF Energie.
Retehnologizarea U1, finalizarea a două reactoare noi, U3 şi U4, şi dezvoltarea proiectului de SMR de la Doiceşti înseamnă investiţii de 12 miliarde de euro, în aproape 3.300 MW de capacitate. Din toate punctele de vedere, proiectul nuclear al României este fără precedent ca şi complexitate şi obligatoriu pentru ca piaţa locală să îşi permită preţul tranziţiei energetice. „Fără investiţii în industria nucleară, costul tranziţiei către o economie sustenabilă creşte cu 1,6 trilioane de dolari, conform raportului Agentiei Internationale pentru Energie (IEA)“, spune Cosmin Ghiţă, directorul general al Nuclearelectrica, firmă care asigură 20% din producţia de energie a României prin cele două reactoare de la Cernavodă. Trecând de la exaltarea eoliană şi solară în domeniul concretului, în România la acest moment nu se poate vorbi despre tranziţie energetică fără gaz şi fără energie nucleară.
Cosmin Ghiţă mai spune că ţintele asumate de România sunt ambiţioase, de reducere a emisiilor de CO2 cu 55% până în 2030 comparativ cu nivelul lor din 2005. De asemenea, România urmăreşte reducerea dependenţei de importurile de energie de la 20,8% astăzi, la 17,8% până în 2030, ceea ce înseamnă necesitatea unor investiţii susţinute în capacităţi de producere fără emisii de carbon, cu producţie în bandă care să asigure stabilitatea sistemului energetic naţional.
