Practic, investiţia de peste 600 de milioane de euro atransformat Fântânele, o comună dobrogeană de care puţin auziseră,în cel mai fierbinte loc când vine vorba de energia verde, iarmajoritatea sătenilor simt acest lucru.
"Se aude aşa un fâşâit când merg, dar nu mă deranjează. Am auzitcă energia va fi mai ieftină cu 30%. Oricum pentru noi este unlucru bun că avem acum dispensar, canalizări, străzi. În plus, ceicare au dat terenul iau cam 150 de milioane de lei (vechi - n.r.)pe an. E ceva! La mine nu a bătut vântul aşă că nu am închiriatniciun teren, dar este bine. Au angajat multă lume din Fântânele.Poate or mai face şi turbinele astea ceva răcoare", spune unuldintre cei aproximativ 1.000 de locuitori ai comunei Fântânele.
Lucrările la parcul eolian de la Fântânele au început în urmă cucirca un an şi probabil că ar fi fost finalizate până acum dacă nuar fi fost iarna atât de grea de anul acesta care practic a blocatconstrucţiile. Specialiştii spun că este imposibil să ridici laînălţimea de o sută de metri, atât cât are o turbină, componentecare la rândul lor măsoară cam 50 de metri. Astfel, acum suntmontate 115 de "mori de vânt."
"Care şi-au dat terenul, toţi au acum ţiglă nouă pe case.Mergeţi de vedeţi. Nu ştiu cum se face, dar parcă numai la ăia cubani bate vântul. La mine nici păduchii nu se adună. Ar fi tarebine să aibă fiecare locuitor câte o turbină", mai spune olocalnică puţin dezamăgită de faptul că nici pe terenul ei nu s-amontat o turbină.
"Avem acum asfalt şi pe câmp"
Lângă o casă cu ţiglă nouă se afla şi un teren de fotbalnou-nouţ şi foarte aproape un bar. "Avem acum asfalt şi pe câmp",spune un alt sătean din Fântânele. "Abia când au venitcomponentele, ne-am dat seama cât de mare este parcul". Noutateaacestui parc a fost însă resimţită nu numai de către localnicii dinFântânele, chiar investitorii spunând că unul dintre momentelememorabile în dezvoltarea parcului a fost când au venit primelecomponente.
"Când au venit palele (cele trei componente ale unei elice -n.r.), care măsoară cam 50 de metri, abia atunci ne-am dat seamacât de mare este acest proiect. Nimic nu ni se mai părea nostimpentru că am relizat că dacă ceva nu merge bine, problemele nuaveau cum să fie decât foarte mari numai uitându-te la cât măsura ocomponentă", spune Ondrej Safar, managerul proiectului de laFântânele.
Toate turbinele sunt importate fiind produse de către gigantulamerican General Electric, aşa că mare parte din valoareainvestiţiei este exportată. Statisticile arată că în cazulinvestiţiilor eoliene circa 75% din bani se duc pe echipamente,restul reprezentând partea de lucrări cum ar fi construcţiadrumurilor.
"Proiectul se întinde pe o suprafaţă de 72 de kilometri pătraţi.De exemplu, nisipul adus aici pentru lucrări reprezintă camjumătate din nisipul plajelor din România", spune Safar.
Deşi investiţia pentru instalarea unui MW de capacitate eolianăeste în medie cu 50% mai mare faţă de aceeaşi capacitate dintr-ocentrală convenţională, cum ar fi una funcţionând pe gaze naturale,avantajele vin apoi din faptul că preţul combustibilului estezero.
"Nu ne costă nimic să producem această energie. Vântul nu costă.Problema este când nu bate vântul pentru că atunci te costă să ţiiechipamente care nu-ţi produc", spune Safar. În prezent, energiaregenerabilă este susţinută în România printr-un sistem decertificate verzi care practic face atractiv acest segment pentruinvestitorii care altfel ar fi preferat să aloce fonduri înproiecte de energie convenţională care costă şi mai puţin şi carenici nu depind de capriciile vremii. În linii mari, fiecarefurnizor de energie electrică trebuie să aibă în coşul pe care îlvinde clienţilor un anumit procent de energie verde, procent careeste stabilit de către Autoritatea Naţională de Reglementare îndomeniul Energiei (ANRE).
De cealaltă parte, pentru fiecare MWh produs în unităţiregenerabile, investitorul primeşte după caz unul sau mai multecertificate verzi. Furnizorul face dovada că şi-a cumpărat cota deenergie regenerabilă prin numărul de certificate verzi pe care le-aachiziţionat de la producători. Astfel, în cazul unui parc cum estecel de la Fântânele pentru fiecare MWh produs cehii vor primii câtedouă certificate verzi până în 2017 şi vor putea să-şi vândă şienergia la preţul pieţei. Practic, pot astfel să-şi valorificeproducţia întreit. Acest sistem de promovare va fi ulteriorresimţit de către consumatori prin creşterea facturilor la energie,dar specialiştii din domeniu spun totuşi că scumpirile nu vor fiunele de impact.
Cum trebuie să bată vântul?
Vântul însă, ca să fie numai bun pentru a învârti o turbinăeolină, trebuie la rândul său să aibă anumiţi parametri, adică săfie cuprins între 13 şi 25 de metri pe secundă. La 25 de metri pesecundă turbinele se opresc automat.
"Mie mi-ar conveni să bată vântul cu 15 metri pe secundă tottimpul, dar nu se poate. În medie, un parc eolian funcţioneazăîntr-un an cam la o treime din capacitatea instalată. Avemmeteorolog de serviciu , prognoze, astfel că ştim mereu când putemsă mergem să facem o lucrare pentru că nu bate vântul, de exemplu",explică Gheorghe Stanciu, supervizorul şantierului pe partea delucrări electrice.
Staţia de transformare a curentului care face ca energia săpoată fi încărcată în sistem a fost construită alături deTranselectrica, transportatorul naţional de energie electrică, iarunitatea emite un zgomot asemănător cu cel auzit în filme când unpersonaj se electrocutează.
"Este perfect normal. Nu este o staţie deosebită faţă de unacare se construieşte când se face o centrală pe gaze de exemplu.Electronul nu ştie", spune Stanciu.
O turbină pe zi la curent
Planurile cehilor sunt de a conecta în fiecare zi câte o turbinăla reţeaua de electricitate , în prezent fiind 21 de unităţi legatela sistem. Cifra în sine şi capacitatea aferentă acestor unităţi,care este de 2,5 MW pentru fiecare turbină, depăşesc deja toatăcapacitatea instalată pe care o aveau parcurile eoliene din Româniala sfârşitul anului trecut, care nu aveau mai mult de 14 MW."Energia o vom vinde pe piaţa liberă, la preţul pieţei indiferentdacă MWh va costa 40 de euro sau 90 de euro", spune Safar.
În total, toate cel 139 de turbine eoliene vor putea alimentacam 380.000 de gospodării urbane cu un consum lunar de circa 200 dekWh. Numărul acestora ar putea fi în realitate mai mare ţinând contde faptul că multe gospodării din România au un consum foartescăzut, media lunară la nivel de ţară fiind de circa 120 de kWh,potrivit datelor CEZ pe baza informaţiilor primite de la ANRE.
Cogealac, la început
Planurile cehilor însă nu vizează doar parcul de la Fântânele,existând o a doua parte a proiectului, la Cogealac. Deşi lucrărilear fi trebuit să înceapă încă din aprilie, acestea abia acum iaustartul din cauza unor probleme cu primăria din Cogealac. PotrivitCEZ, compania mai are nevoie de o aprobare pentru consolidareadrumurilor, act necesar pentru obţinerea autorizaţiei deconstrucţie. Cehii spun că au început lucrările pentru că pierdeaubani dacă stateau pe loc.
"Eu sunt din Cogelac", spune o doamnă care se ocupă de curăţenieîn clădirea de unde se monitorizează activitatea turbinelor saustarea meteo. "La noi încă nu au venit, dar sunt bune eolieneleastea. Sunt bine venite şi la noi", a mai precizat aceasta.
La barul din Fântânele, un alt om pare a-i da dreptate femeiicare şi-a găsit un loc de muncă datorită poiectului eolian: "Toţidin Cogealac râvnesc la ce avem noi la Fântânele".
Q&A eolian
Vor produce turbinele zgomot puternic?
Există posibilitatea ca turbinele să producă un zgomot sub formaunui fâşâit care va fi acoperit de vânt şi foşnetul frunzelor.
Se mai poate face agricultură?
Da. Turbinele nu acoperă decât 1% din terenul agricol al comuneiFântânele, restul terenurilor putând fi utilizat în continuare.
Vor fi afectate animalele din gospodării? Animalele nu suntderanjate nici de construcţia şi nici de funcţionarea "morilor devânt".
Cât de sigure sunt eoliele?
În ultimii 25 de ani, niciun localnic nu a fost rănit de vreunadin cele 700.000 de turbine eoliene existente la nivel global.
Va fi afectat turismul din zonă?
În general, apariţia unor turbine eoliene în anumite zone atrageturiştii.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
