Unul dintre cele mai ambiţioase proiecte imobiliare alemunicipalităţii din Cluj-Napoca din ultimii 20 de ani, "CartierulTineretului" prevedea construcţia a 6.000 de locuinţe pe un terende 203 hectare, investiţia totală fiind estimată la peste ojumătate de miliard de euro.
Investiţia nu a mai fost însă realizată, reprezentanţii PolusReal Estate invocând prăbuşirea pieţei imobiliare şi îngheţareacreditării pentru achiziţia de locuinţe, cu toate că anii2006-2008 pot fi consideraţi o perioadă de boom pentru afacerileimobiliare. Cum terenul a rămas gol, iar primăria a cerut osoluţie concretă, investitorii de la Polus Real Estate le-aupropus autorităţilor din Cluj o transformare a acestui proiectdintr-unul imobiliar într-unul de energie regenerabilă.
Propunerea lui Paszkany pentru Primăria Cluj constă înrealizarea unui parc fotovoltaic uriaş, cel mai mare din România,pe terenul unde trebuia ridicate apartamentele din CartierulTineretului, iar 30% din producţia de energie a parcului să fiefolosită pentru iluminatul stradal al Clujului.
Mai mult, din economiile realizate, estimate la un milion deeuro anual, primăria ar putea construi cele 384 de locuinţe socialeavute în vedere prin proiectul "Cartierul Tineretului". ConducereaPrimăriei din Cluj spune că odată finalizată investiţia în parculfotovoltaic, municipalitatea va primi energie verde timp de 49 deani, care va alimenta şi consumul propriu al instituţiei, precum şipe cel al spitalului Clujana, dincolo de iluminatul stradal.
Noul proiect propus Primăriei Cluj prevede instalarea unuisistem de producere a energiei verzi prin intermediul panourilorsolare. Grupul de investitori americani WWS Energy Development LLC,în colaborare cu Polus Real Estate, va construi un parcfotovoltaic, iar cel puţin 3.550 MWh pe an vor fi furnizaţimunicipalităţii. Parcul se va întinde pe 198 de hectare, iar restulterenului, respectiv 5 hectare, va fi păstrat pentru construirealocuinţelor sociale.
"Parcul fotovoltaic presupune o investiţie de câteva sute demilioane de euro. Dacă lucrurile vor decurge bine, investiţia arputea fi demarată până la finele acestui an, urmând să fiefinalizată în aproximativ un an şi jumătate", a spus Sorin Apostu,primarul municipiului Cluj-Napoca. Reprezentanţii companiei PolusReal Estate nu au făcut comentarii suplimentare despre valoareaexactă a investiţiei, capacitatea totală a parcului fotovoltaic saumodul în care urmează să fie atraşi banii pentru acest proiect.
Nici pe Dealul Lomb
Un al doilea mare proiect imobiliar din Cluj aflat în impas esteDealul Lomb, început de către compania ImpactDeveloper&Contractor, controlată de omul de afaceri Dan IoanPopp, în parteneriat cu Primăria Cluj-Napoca. Municipalitatea asemnat în 2007 un contract de asociere cu Impact pentru realizareaunui cartier de locuinţe pe 267 de hectare din Lomb, în acest sensfiind înfiinţată firma Lomb SA.
Conform contractului, Impact trebuia să construiască un cartierpentru minimum 20.000 de locuitori (circa 6.000 de unităţilocative), investiţie evaluată la circa 650 de milioane de euro.Primăria a pus la dispoziţie terenul, iar investitorul s-a angajatsă-l viabilizeze şi să ofere administraţiei locale 89 de hectare deteren cu utilităţi, plus 75 de locuinţe sociale, în termen de un ande la obţinerea autorizaţiei de construire. Potrivit primăriei,termenele nu au fost respectate, iar Impact a instalat pe terendoar o tabără pentru organizarea de şantier. Municipalitatea s-aocupat de drumurile de acces şi de prelungirea reţelelor de apă şicanalizare până la viitorul cartier.
Anul trecut, Impact a decis să scoată primăria din acţionariatulsocietăţii Lomb (creată în urma contractului de asociere pentru ase ocupa de construcţia cartierului), pe motiv că municipalitateanu a făcut dovada aportului la capitalul social cu terenul, aşa cumera prevăzut în contract.
Primăria Cluj a transmis anterior că nu a făcut acest demersdeoarece societatea se afla în procedură de insolvenţă, după ce învara anului trecut la Tribunalul Bucureşti a admis o cerere înacest sens din parte firmei Romconstruct Ploieşti, pentru o datoriede 1,3 milioane de lei.
Compania Impact a făcut recurs, termenul la Curtea de ApelBucureşti fiind stabilit pentru luna aprilie a acestui an, iar înmomentul de faţă procedura de insolvenţă este suspendată.
"Proiectul Lomb este în stand-by. Investiţiile în proiecte,documentaţii, precum şi lucrările efectuate cu scopul viabilizăriiterenului pe o suprafaţă care depăşeşte 267 hectare şi ducerii laîndeplinire a acestui proiect sunt însă o zestre indisolubil legatăde terenul din Dealul Lomb", spune omul de afaceri Dan Ioan Popp,principalul acţionar al Impact.
El afirmă că au fost realizate până în prezent lucrări deinfrastructură pentru acel teren, precum şi "reţele electrice demedie tensiune care sunt în acest moment operabile şi pot fi dateîn exploatare în orice moment".
Cu toate acestea, la începutul anului, municipalitatea Cluj seafla în procese cu Impact pentru acest proiect, dar primarul şi-amanifestat intenţia de a renunţa la acţiunile pe rol intentatecompaniei Impact.
"Considerăm că nu are rost să ne judecăm cu o companie care înprezent este în insolvenţă. Aşteptăm să vedem cum o să decurgălucrurile în perioada următoare pentru a lua o decizie. Suntîncrezător în şansele de realizare a acestui proiect, chiar dacă sevor căuta noi soluţii. Exclud varianta unei reconversii a acestuiproiect dintr-unul imobiliar într-unul de energie regenerabilă, lafel cum s-a întâmplat cu Cartierul Tineretului, fiindcăCluj-Napoca are nevoie de noi locuinţe", a declarat Sorin Apostu,primarul Clujului.
În aceste condiţii, are acest proiect şanse de realizare? "Noiam prezentat în ultimele patru luni Primăriei şi Consiliului Localvariante de dezvoltare a proiectului, având o abordare realistă încontextul economic actual. Oficialii din primărie, consilierii,specialiştii asociaţi cunosc faptul că terenul prezintă uneleparticularităţi (pante destul de abrupte, izvoare subterane,fenomene de eroziune a solului accentuate pe porţiuni largi) şi cao consecinţă ştiu că acest patrimoniu imobiliar important poate fiutilizat în urma continuării viabilizarii «inteligente», carepresupune un mare efort de creativitate inginerească, astfel încâtcosturile să fie acceptabile, iar utilităţile să continue să fiedezvoltate organic şi integrat. Vestea buna este că acest efort afost făcut de către echipa de proiect Lomb şi deci există soluţie",spune Popp.
Investitorul, care a realizat unul dintre cele mai mari proiectecu locuinţe din Bucureşti - Greenfield Băneasa -, spune că ar fi deneconceput ca terenul din Lomb să aibă o altă destinaţie decât unaimobiliară.
"Ar fi păcat ca acestui teren să i se dea întrebuinţăriindustriale sau chiar agricole. Oraşul trebuie să crească pentruoamenii săi, iar acest lucru nu poate fi făcut decât organic.Industria are locul ei, dar în niciun caz în oraş. Imaginaţi-vă cumar fi ca în centrul istoric al Clujului să ridicaţi privirea şi săvedeţi instalaţii industriale, turnuri de răcire, turbine de vântsau panouri fotovoltaice pe Dealul Lomb".
Mallul Akademia, expirat
Un alt proiect în impas este Akademia Center, investiţieanunţată de compania Nisco Invest, controlată de omul de afacericlujean Dan Călin Nistor. Akademia Center se dorea a fi cel de-altreilea proiect de spaţii comerciale de pe piaţa clujeană, încondiţiile în care primele două proiecte - Iulius Mall şi PolusCenter - au fost finalizate în 2007.
Investiţia totală în dezvoltarea proiectului Akademia Center afost estimată la aproximativ 30 mil. euro. Proiectul prevederealizarea unei construcţii pe o suprafaţă totală de 41.000 mp,care să includă pe lângă spaţiile de retail, cele de servicii saude birouri clasa A şi spaţii medicale amplasate la nivelurisuperioare.
Citiţi articolul complet în revista Business Construct sau pewww.zf.ro/business-construct
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
