Mihai David, directorul general al Hidroelectrica, cel mai mareproducător local de energie, care se ocupă şi de înfiinţareaHidroenegetica, spune că România are nevoie de două companiienergetice puternice care să se poată bate de la egal la egal cutot felul de "republici" aşa cum sunt CEZ (Cehia), E.ON (Germania),Enel (Italia), grupuri care au reuşit să-şi construiască prezenţesemnificative pe plan local.
David, om-cheie în structura actuală a sistemului energetic, a avutrecent un schimb de replici destul de dur cu un reprezentant alPetrom, cea mai mare companie locală, care a culminat cu fraza "Sănu lăsăm România să ajungă o republică a OMV". Şeful Hidroelectricaîşi menţine această părere şi spune că grupuri precum CEZ, caresunt adesea date ca exemplu pentru piaţa locală, nu sunt un modelîn sine, ci au ajuns aşa pentru că au beneficiat de un contextfavorabil. "Nici ei nu sperau să ajungă aşa departe. Au intrat caîn brânză când noi dormeam. Acum ne-am trezit."
Deşi mult întârziat, David spune că planul reorganizării sistemuluienergetic trebuie să depăşească gradul de politizare excesivăpentru că acum a venit scadenţa ultimilor 20 de ani în care nu s-afăcut mare lucru.
"Din cauza politizării excesive plătim acum tot ce nu s-a întâmplatîn ultimii 20 de ani. Am prăpădit sute de milioane de euro fărănicio viziune, iar acum a venit scadenţa. Acum sunt eliminatesubvenţiile pentru minerit, acum trebuie să ne aliniem lainvestiţiile de mediu pentru că termenele au început să expire.Sectorul termo este în continuare cel mai mare din România, iaracest lucru este o vulnerabilitate enormă. Acum au cam început săexpire toate termenele şi din păcate timingul este foarte prost pefondul crizei", spune David.
16 procese împotriva giganţilor
Ideea restructurării sistemului energetic nu mai este de mult onoutate în contextul în care în ultimii ani au fost anunţate maimulte idei de reorganizare, dar niciuna nu a fost pusă în practică.Dacă iniţial era gândită o singură mare companie, un aşa-ziscampion local, ulterior, fără prea multe explicaţii, s-a trecut laînfiinţarea a două companii. Deşi acestea ar fi trebuit să intre înfuncţiune de la începutul acestui an, mai târziu s-a dat ca termenluna iulie. Nici acest termen nu mai poate fi însă ţinut, noua datafiind stabilită pentru începutul anului viitor. David spune cătotuşi toate deciziile de reorganizare s-au luat pe baza unorstudii de sute de pagini în care au fost analizate zeci descenarii, cel pe care se merge acum fiind dintre cele mai bune."Sperăm că de la începutul anului viitor cele două companii să fiefuncţionale astfel încât să poată începe un exerciţiu financiarcomplet. Avem 16 procese intentate împotriva reorganizării, aceastafiind principala cauză a întârzierilor. Electra şi Hidroenergeticase vor face în aceeaşi zi pentru că ambele vor lua părţi dinHidroelectrica. Noi ţinem în loc un proces de însănătoşire asistemului energetic cu aceste procese", explică David. DinElectra vor face parte complexurile energetice Turceni, Rovinari şiCraiova, Nuclearelectrica, Societatea Naţională a LignituluiOltenia, sucursalele Hidroelectrica de la Râmnicu Vâlcea, Sibiu,Târgu Jiu şi Hidroserv Râmnicu Vâlcea.
Hidroenergetica va cuprinde Electrocentrale Deva, ElectrocentraleBucureşti, sucursalele Termoelectrica Paroşeni şi TermoservParoşeni, sucursalele Hidroelectrica de la Bistriţa, Buzău, Cluj,Curtea de Argeş, Haţeg, Porţile de Fier, Oradea, Sebeş şiSlatina.
În Hidroenergetica vor fi integrate şi filialele HidroelectricaHidroserv Bistriţa, Hidroserv Slatina, Hidroserv Porţile de Fier,Hidroserv Curtea de Argeş, Hidroserv Sebeş, Hidroserv Haţeg şiHidroserv Cluj, precum şi o parte din Compania Naţională a Huilei(CNH), care va fi restructurată.
Fără CNH la început
David spune că totuşi CNH nu va face parte din Hidroenegetica înprimă fază, aceasta urmând să fie integrată pe parcursul anului2011. "Documentele sunt făcute fără CNH. Din punct de vedereeconomic nu mai avem nevoie de atâta cărbune. Anul acesta trebuiesă luăm o decizie pentru că toate borcanele sparte se plătescacum. Din 7 mine este posibil să mai rămână patru. În octombrie vomlua o decizie clară", explică David.
Redimensionarea producţiei de cărbuni vine ca urmare a unuiexcedent de unităţi de producţie bazate pe acest tip de combustibilcare sunt acum pe piaţa locală. În prezent, cam 50% din toatăenergia din România vine din surse termo, în ultimii 20 de aninefiind pusă în funcţiune nicio unitate nouă.
"Capacităţile învechite pe gaze trebuie înlocuite cu capacităţi noişi flexibile, dimensionate la realităţile de azi. Nu avem nevoiede nu ştiu câte grupuri pe lignit, iar pe huilă cred că ar trebuisă mai existe maximum 600 MW. Acum se face o analiză a pieţei careva pregăti strategia energetică pentru anul 2035, iar la final artrebui să avem mixul energetic optim şi să ştim câţi MW vechi vorfi închişi şi câţi noi vor fi puşi în picioare."
Şeful Hidroelectrica spune că în lipsa acestor măsuri viitorulsectorului termo din România este sumbru. "În maxim 6-7 ani trebuieînlocuit tot ceea ce acum merge pe gaze. Peste 50% dintermocentrale trebuie închise. În patru luni trebuie să avem nişteconcluzii coerente." El crede că mixul energetic ar trebui să fieformat din surse hidro, nucleare şi gaze.
Hidroenergetica - 4 miliarde de euro
În ceea ce priveşte investiţiile de care are nevoieHidroenergetica, David le estimează undeva la 3-4 miliarde de europe un interval de cinci ani. Banii vor veni mai ales dinparteneriate public-private, în care investitorii nu vor deţine maimult de 50% din proiectele în care se vor implica, de la bănci, darşi din fonduri proprii.
"Pe partea de cărbuni, vom închide termocentrala de la Deva, iarla Paroşeni vom construi un grup nou care împreună cu cel existentva ajunge la 600 MW. În următorii cinci ani vrem să punem înfuncţiune 1.000 MW în centrale pe cursul apei şi minimum 500 MW încentrale de pompaj", enumeră David câteva dintre planurile pe carele are pentru Hidroenergetica spunând că deja pentru 6 proiecte pepartea hidro se află în discuţii cu mai mulţi parteneri.
"Acum, Hidroenergetica are o valoare de piaţă de circa 4 miliardede euro şi estimez că după ce toate aceste planuri se vorconcretiza valoarea va creşte cu circa 30%. Când va fi integrată şiCNH Hidroenergetica va avea circa 18.000 de angajaţi", spune David.Potrivit acestuia compania va fi pe "zero plus" în primul an defuncţionare, urmând ca în 2012 să fie listată pe Bursă.
Gigant la a doua centrală nucleară
În contextul în care şeful Hidroelectrica spune că energia nuclearăeste chiar mai ieftină în unele cazuri decât cea hidro,Hidroenergetica va participa la construirea celei de-a douacentrale nucleare.
"Hidroenergetica va participa la realizarea celei de-a douacentrale nucleare. Nu vom interveni în procesul reactoarelor 3 şi4 de la Cernavodă în contextul în care statul reprezentat deNuclearelectrica îşi va diminua participaţia." În prezent, statuldeţine 51% din proiectul de 4 miliarde de euro al celor douăreactoare noi de la Cernavodă, dar a anunţat că-şi va diminuaaceastă participaţie pentru că nu poate să şi-o susţină.
David nu exclude nici intrarea companiei pe partea de producere deenergie din surse regenerabile cum ar fi parcurile eoliene, dar înprimă fază Hidroenergetica se va axa pe contractele deechilibrare. De exemplu, în perioadele în care vântul nu bate,pentru a nu fi perturbată funcţionarea sistemului energetic,producătorii de energie care intră rapid în funcţiune pot umpleaceste goluri. Aceste servicii se numesc servicii deechilibrare.
CEZ nu este un model
De multe ori, ideea de a construi unu sau doi campioni energetici afost comparată cu reuşita statului ceh de a forma CEZ, un grup carea devenit printre cele mai puternice la nivel european.
"CEZ nu este un model. Eu nu cred într-un rol în Europa, ci în zonaBalcanilor. Nici ei, când au pornit la drum, nu au sperat să ajungăatât de departe. Au intrat ca în brânză când noi dormeam. Acumne-am trezit. Pe vremea când aceste grupuri făceau achiziţii înRomânia, noi aveam alte priorităţi dacă se puteau numi aşa. De faptnu au fost niciodată priorităţi", spune David. Rând pe rând marilegrupuri străine au intrat pe piaţa locală şi au cumpărat bucăţi dinsistemul energetic, construindu-şi astfel prezenţe puternice. Deşipână acum câţiva ani privatizările trebuiau să meargă mai departe,ulterior viziunea statului s-a schimbat, fiind lansată ideeaconstruirii unor companii puternice româneşti. Schimbarea de opticăa venit şi în contextul în care nemulţumirile legate de modul încare au fost realizate procesele de privatizare au escaladat. Înmulte cazuri de privatizări, primul impact a fost cel alconcedierilor a zeci de mii de oameni, dar de cele mai multe oriserviciile cum ar fi distribuţia de energie electrică nu auînregistrat îmbunătăţiri. Sunt însă şi excepţii, cum este de altfelchiar cazul CEZ, care s-a lansat într-o serie de proiecte majore deinvestiţii mai ales pe partea de producţie de energie.
David spune că dezvoltarea celor două companii energetice înregiune se va face prin două modalităţi: prin exportul de energieşi prin producţia de energie în alte ţări.
"Ne uităm deja la un proiect în regiune de vreo 400 MW pe gazepentru care concurenţa este extrem de dură", a mai precizat Davidfără a da detalii suplimentare.
Ce spune Mihai David despre
Energia după 1989: Din cauza politizării excesive plătim acum totce nu s-a întâmplat în ultimii 20 de ani. Am prăpădit sute demilioane de euro fără nicio viziune, iar acum a venit scadenţa.Acum au cam început să expire toate termenele şi din păcatetimingul este foarte prost pe fondul crizei.
Piedici în calea giganţilor energetici: Avem 16 procese intentateîmpotriva reorganizării, aceasta fiind principala cauză aîntârzierilor. Electra şi Hidroenergetica se vor face în aceeaşi zipentru că ambele vor lua părţi din Hidroelectrica. Noi ţinem în locun proces de însănătoşire a sistemului energetic cu acesteprocese.
Viitorul CNH: Documentele sunt făcute fără CNH. Din punct de vedereeconomic nu mai avem nevoie de atâta cărbune. Anul acesta trebuiesă luăm o decizie pentru că toate borcanele sparte se plătesc acum.Din 7 mine este posibil să mai rămână patru. În octombrie vom lua odecizie clară.
Valoarea de piaţă a Hidroenergetica: Acum, Hidroenergetica are ovaloare de piaţă de circa
4 miliarde de euro şi estimez că după ce toate aceste planuri sevor concretiza valoarea va creşte cu circa 30%. Când va fiintegrată şi CNH, Hidroenergetica va avea circa 18.000 deangajaţi.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
