Retailerul şi-a bugetat pentru acest an afaceri de 5,6 miliarde de lei, adică 1,22 miliarde de euro, în creştere cu 7% faţă de anul anterior. În acest an Dedeman a demarat o campanie puternică de achiziţii, fraţii Pavăl ajungând să deţină 5,56% din Transelectrica, una dintre cele mai valoroase companii de stat, să cumpere un teren de 2,7 ha pe şoseaua Progresul din Capitală contra sumei de 6,7 mil. euro, sau să ajungă la aproape 33% din acţiunile producătorului de cărămidă Cemacon. Tot Dedeman a fost la un pas să preia birourile AFI Park din Capitală contra sumei de 164 mil. euro în cea mai mare tranzacţie semnată vreodată pe segmentul de office în România, deal care însă a picat.
Avansul susţinut al companiei din Bacău se datorează şi extinderii reţelei de magazine, mai ales că fraţii Pavăl nu au redus ritmul expansiunii nici în criză, dimpotrivă, au profitat de un context favorabil al pieţei imobiliare, cu terenuri mai ieftine şi mai bine poziţionate.
Reţeaua de magazine de bricolaj Dedeman a ajuns la o reţea de 48 de magazine, cel mai recent fiind deschis la Turda. Deschiderea magazinului Dedeman Turda a presupus şi crearea a 162 de locuri de muncă, depăşind pragul de 10.000 de angajaţi în România.
Creşterea puternică a businessului Dedeman a venit şi în contextul în care compania a deschis în prima parte a acestui an cel mai mare magazin al reţelei în Băneasa, lângă Ikea, în urma unei investiţii de peste 33 mil. euro. Patru dintre magazinele Dedeman se află în Capitală, iar cel situat lângă zona comercială Băneasa este al cincilea. Nordul Capitalei este unul dintre cei mai importanţi poli de cumpărături, alţi doi retaileri pariind recent pe acea zonă: Mega Image şi Decathlon, cu magazine fanion ale reţelelor.
Pe lângă magazinul din Băneasa şi cel din Turda, retailerul a mai deschis o unitate şi în Hunedoara şi Iaşi, iar planul companiei este de a ajunge la un total de 50 de magazine în următorii ani. De asemenea, compania antreprenorială are în plan şi venirea pe piaţă cu un format de magazin de bricolaj pentru oraşe mici, cu mai puţin de 100.000 de locuitori, unde până acum comerţul cu materiale de construcţii şi accesorii s-a derulat exclusiv prin jucători locali. Potrivit unor surse din piaţă, printre oraşele luate în calcul pentru un astfel de concept este şi Alexandria, la 90 de kilometri de Bucureşti.
Marii retaileri din bricolaj s-au concentrat până acum doar pe Bucureşti şi marile oraşe din ţară, în timp ce zonele rurale unde cererea de materiale de construcţii este mai mare a fost lăsată „în grija“ magazinelor şi depozitelor locale care însă vin cu o ofertă mai restrânsă de produse.
Dedeman a avut anul trecut o cifră de afaceri de 5,2 mld. lei, în creştere cu 19% faţă de 2015, un profit net de 713 mil. lei şi un număr mediu de 8.421 de salariaţi.
Principalii competitori ai Dedeman sunt Brico Depot, Leroy Merlin, Ambient şi Hornbach. Piaţa locală de bricolaj, estimată la 3 mld. euro anual, a fost în ultimii ani martora mai multor exit-uri, printre care cele ale austriecilor de la bauMax sau al nemţilor de la OBI. De asemenea, reţeaua Praktiker a fost preluată de Kingfisher, care deţine magazinele Brico Depot.
