♦ În prag de an hiperelectoral, România trebuie să se concentreze pe proiectele care au cele mai mari şanse de realizare în vederea atragerii banilor din PNRR sau Fondul de Modernizare pentru segmentul energetic având în vedere decalajele de până acum şi termenele foarte strânse pentru finalizarea investiţiilor ♦ Dar ceea ce trebuie să înţeleagă piaţa locală este că în ciuda sumelor mari puse la dispoziţie prin finanţări europene, ele sunt doar o mică parte din necesarul de investiţii de care România are nevoie în tranziţia sa energetică.
„Pe baza unui raport recent emis de Banca Mondială investiţia necesară pentru a asigura o tranziţie sau decarbonizare a producţiei de energie este de 356 de miliarde de dolari până în 2050 în cazul României“, a spus Dinu Bumbăcea, country managing partner, advisory leader, PwC România, în cea mai nouă ediţie a conferinţei ZF Energie. Potrivit Băncii Mondiale, România are nevoie de investiţii substantiale pentru tranziţia verde a întregii economii, necesarul fiind estimat la aproximativ 3% din PIB-ul cumulat până în 2050, respectiv 356 miliarde dolari, alocaţi în sectoarele cheie pentru decarbonizare – energie electrică, clădiri şi transporturi, arată cel mai recent raport de ţară privind clima şi dezvoltarea (RTCD). În plus, pentru adaptarea la schimbările climatice ar putea fi nevoie de investiţii de încă 160 miliarde dolari (1,3% din PIB-ul cumulativ).
„Deşi finanţarea publică (inclusiv din fonduri UE) va juca un rol critic, România se confruntă cu constrângeri fiscale substanţiale, iar stimularea investiţiilor verzi din sectorul privat va fi esenţială. Având un spaţiu fiscal redus, va fi critic să se impulsioneze investiţiile private verzi prin semnale la nivel de preţuri care să direcţioneze investitorii către sectoare şi tehnologii mai curate“, se arată în raport.
