Cele 166 de proiecte includ 85 de investiţii pe zona de energie, infrastructură offshore şi smart grids, 65 de proiecte sunt pe hidrogen, iar 14 investiţii se duc spre zona de captare şi stocare a carbonului.
România figurează cu cinci linii de energie care vor fi realizate pe direcţia Ungaria şi un proiect de reţele inteligente Carmen, realizat între Transelectrica, Delgaz Grid (E.ON) şi MAVIR, transportatorul de energie maghiar. Mai departe, România are zero proiecte pe hidrogen, zero proiecte pe partea de infrastructură offshore, zero proiecte pe partea de captare şi stocare a carbonului, dar la nivel declarativ ţara este pe cale de a deveni un hub energetic major. Şi chiar dacă toţi ochii sunt pe stat, în realitate lipsa de proiecte se explică prin absenţa unor dezvoltări concrete din mediul privat.
„Nu au fost promovate proiecte pentru stocarea de CO2 sau infrastructura offshore de către nicio companie din România“, spun reprezentanţii Ministerului Energiei. „Legislaţia românească în domeniul offshore este într-o etapă destul de incipientă şi nu există încă proiecte suficient de mature pentru a fi incluse în lista PCI (Proiecte de Interes Comun).“ Pe zona de hidrogen, proiectele României au fost respinse.
