Rolul furnizorului este de a cumpăra energie, de a face managementul divers al achiziţiei, de a construi portofoliul si crea produsul cel mai potrivit pentru consumator - pentru ca sa vanda consumatorului energie “ dedicata acestuia" la cel mai mic preţ fara risc (din multitudinea pietelor si orizonturilor de timp pe care opereaza) - pentru ca el furnizorul preia toate riscurile. Producatorul ofera energie in banda sau poate orar atunci cand bate vantul iar consumatorul consuma dupa comenzile pe care le are şi dupa o structură a producţiei care este şi ea influenţată de alţi factori, explică Cristina Micu, membru board, Asociaţia Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFEER), în cadrul evenimentului ZF Energie 2017.
„Rolul furnizorului este de a cumpăra energie, de a face managementul achiziţiei şi a vinde la cel mai mic preţ posibil la acel moment pe piata. Oricât de frumos, inteligent, sofisticat ai fi ca furnizor în asigurarea unei relaţii cu ceilalţi parteneri din piaţă pentru consumator, acesta va pleca în momentul în care dai un preţ mai mare”.
alte declaraţii:
Furnizorul gestioneaza o multime de riscuri:
Riscurile pe care trebuie să le gestioneze furnizorii sunt multiple:
- Este un risc asociat prognozei. Închei acum contractul, nu ştii dacă consumatorul tău va consuma pe prognoza actuală peste 6 luni
- Riscul asociat terminării contractului. Nimeni nu a luat în calcul că între piaţa engros şi cea cu amănuntul lucrurile sunt diferite. Pe piaţa engros avem clauze de reziliere cu penalitati, pe cea cu amănuntul, consumatorul poate pleca cu aviz de 21 de zile fără să plătească nimic.
Există un risc asociat pieţei de echilibrare. Nu ştii niciodată că prognoza ta cu o zi înainte - practic aceasta este diferita de cea din timp real. Indiferent dacă mai cumperi pe intraday sau nu. Riscul poate fi dat de lipsa de lichiditate. Există un risc al poziţiilor deschise. Pe piaţa engros ai acest risc care este datorat unei poziţii deschise. Când trebuie să cumperi 100 MW, preţul poate scădea sau creşte, pentru ca il influentezi prin volum.
Practic, ca furnizor al consumatorilor este un risc al exercitării opţiunii de cumpărare. De când trimiţi oferta consumatorului, trebuie să aştepţi răspunsul o perioada de timp iar el se poate răzgândi….
Există si credit riscul: în momentul în care ai o poziţie de cumpărare mai mare pe PZU-uri, banca poate spune la un moment dat că nu mai vrea să susţină creditul in cazul unor preturi mai mari deci si volume financiare mai mari - pentru că furnizorii s-au transformat în mici bănci care îşi obţin credibilitate de la alte bănci ... şi te trezeşti la mijlocul lunii că ţi s-a oprit fiinanţarea.
Taxa ANRE era 0,08% din cifra de afaceri, iar propunerea acum este de 0,1%.
Şi acum aş vrea, am să mă refer la preţurile spot pentru că şi preţurile forward au un trend care este cumva legat de preţurile spot. Piaţa este forward este foarte nervoasă urmand trendul pietei spot.
Exeptând 2005, cand PZU-ul a fost cam la 100 şi ceva de lei/MWh, în 2008, în 2009 si 2010, spotul s-a dus spre 150-160 lei/MWh. În 2011 si 2012 a ajuns spre 220, dar apoi 2013- 2015 a revenit la o medie de 145-150. Pe termen lung putem face o medie …. pe termen scurt este o tensiune maximă cine câştigă şi cine pierde de pe urma preţurilor.
„Pork cycle (wikipedia)” este o teorie interesantă care la început descrie fenomenul fluctuaţiilor ciclice ale ofertei şi preţurilor pe pieţele producţie de porci, iar ulterior s-a confirmat şi pe pieţele agricole. Există un model de fluctuaţii pe baza decalajului de producţie pe baza aşteptărilor adaptive. "Când preturile sunt ridicate se fac mai multe investitii. Efectul este intarziat datorita duratei de crestere/finalizare. Apoi piaţa devine saturată si acest lucru duce la scăderea preţurilor. Când scad preţurile, producţia este redusă, efectele durează mult până a fi observate dar ulterior duc la cresterea preturilor". Din 2012 au apărut energiile regenerabile. Ele au venit şi au scos altţi producători din piaţă saturand piata. Similitudinea este si la noi si se suprapune peste o situaţie mai complicată pentru că o avem pe Hidroelectrica care are o puternică influenta meteorologică ce altereaza modelul.
Când preţurile sunt mari pierd furnizorii, când preţurile sunt mici, pierd producătorii.
Trebuie sa avem in vedere ca pe langa modificarea necesara si adaptiva a cadrului de reglementare trebuie să luăm în calcul şi evoluţia tehnologică care aduce alt context si evident solutii. Asa cum spunea si dl. Stancu, solutiile ar putea fi din cele mai simple: daca fiecare consumator ar mai stinge un bec la un moment dat - si pentru asta ar fi si plătit, poate am avea alta situatie in sistem (SEN) - dar din pacate noi nu avem cadru de reglementare pentru asta.
