Statele membre ale OPEC au convenit pentru prima dată după marea criză financiară din urmă cu opt ani să reducă producţia, un pas care dacă va fi făcut va diminua presiunile financiare care slăbesc economiile acestor ţări dependente pentru venituri de exporturile de ţiţei, scrie Wall Street Journal.
Acordul vine după mai multe încercări blocate din cauza tensiunilor dintre Arabia Saudită, Iran şi Irak, cei mai puternici membri ai grupului. De această dată, Arabia Saudită şi aliaţii din Golf au acceptat să reducă puternic producţia, iar Iranul să o îngheţe pe a sa. Preţurile ţiţeiului au reacţionat la această veste cu creşteri de până la 9%. Producţia OPEC, organizaţie de tip cartel din care fac parte 13 state, va fi tăiată cu circa 4,5%, sau cu 1,2 milioane de barili pe zi. Fiercare stat are câte o ţintă specifică.
Din cauza căderii barilului de la 120 de dolari la 40 de dolari, statele producătoare şi exportatoare de petrol s-au văzut în faţa unor venituri mai mici la buget, acest lucru periclitând chiar finanţele publice. Statele arabe nu au altă sursă de venit decât petrolul, iar o asemenea cădere a barilului pur şi simplu le îngroapă dacă acest nivel de 40-50 de dolari se menţine mai mult timp.
Ţările arabe nu au vrut să-şi reducă producţia de petrol pentru a nu-şi pierde cota de piaţă, un indicator extrem de important.
Rusia se află în aceeaşi situaţie cu ţările arabe, căderea barilului ducând la scăderea veniturilor la buget.
Arabii au contribuit la căderea preţului barilului în 2014-2015 şi pentru a „falimenta” producătorii americani de gaze de şist, care au ajuns să scoată petrol şi să intre cu el pe piaţa mondială.
Arabii scot petrolul din pământ la 8-10 dolari, ruşii la 40, în timp ce producătorii de şist din America au nevoie de un preţ al barilului de minimum 50 de dolari.
