Doru Voicu, strategy director în cadrul grupului Renovatio, spune că în acest moment Europa se află într-o perioadă de recesiune economică, însă economia europeană se va relansa la un moment dat, iar atunci se va manifesta din nou o creştere a preţului la energie.
„Preţul la energie din România nu se mai formează în România. Preţul pe piaţa de energie se formează în regiune. Acest lucru este foate important de luat în considerare. Discutăm că va fi scoasă din funcţiune unitatea de la Cernavodă, că se vor pune X MW în funcţiune. Dar, în realitate, ceea ce va dicta preţul la energie în România va fi regiunea şi schimburile transfrontaliere. Conversia transportului, căldurii şi celelalte elemente de electrificare pe zona industrială vor pune presiune pe consumul de energie electrice în România şi în regiune. Dacă România nu se va reindustrializa, Germania sau alte ţări din regiune o vor face şi ne vor trage după ele. În prezent, suntem într-o recesiune economică europeană. Economia europeană se va relansa la un moment dat, iar atunci se va manifesta iar o creştere a preţului la energie”, a spus el în timpul ZF Power Summit 2024.
Un alt element important care trebuie luat în calcul, adaugă Doru Voicu, este evoluţia cererii şi a ofertei de-a lungul anilor. În acest moment, în piaţă este volatilitate, ceea ce înseamnă că preţurile se formează din cauza cererii şi a ofertei, dar şi din cauza altor factori externi, precizează el.
„Sunt ani în care ne-am interconectat cu sistemul european, ani în care s-a investit intensiv în zona de regenerabile, a fost pandemia, apoi războiul din Ucraina. Toate aceste evenimente influenţează preţul şi creează volatilitate”, a mai adăugat acesta.
Ce a mai declarat în timpul evenimentului:
Este important să vedem cum putem stimula investiţiile în sectorul energetic astfel încât să nu ajungem la creşteri mari de preţuri.
Una dintre măsuri se referă la contractele pe termen lung, măsură care are efect de stabilizare a preţului şi prin care se pot negocia contracte, astfel încât preţul să fie sub inflaţia prognosticată. Este un instrument despre care se vorbeşte mult în piaţă, dar care trebuie să plece din zona de retail. Din păcate, aici există o reticenţă pe care o simţim cu toţii. Trebuie să educăm consumatorul de retail pentru a face aceste contracte pe termen lung.
O altă măsură este stimularea cercetării tehnologice în România şi, în general, în Europa. Dacă în Europa nu reuşim să ne apropiem de dezideratul de a fi autosuficienţi energetic, vom fi în continuare supuşi unor fluctuaţii şi unui şantaj geopolitic.
Lucrurile se pot rezolva în timp, prin investiţii şi prin dezvoltare, cercetare şi transfer tehnologic. România are potenţial, putem dezvolta mult pe regenerabil, dar e important să vedem ce facem cu regenerabilul în surplus. Am putea face hidrogen verde, dar avem nevoie de tehnologii care nu sunt acum în România. Toate aceste lucruri, printr-un program coerent, pot fi internalizate pentru a ajunge să fim mai integraţi, atât pe orizontală, cât şi pe verticală.
Există posibilitatea de a genera cercetare în zona stocării hidrogenului. Există tehnologii ce se pot dezvolta şi în România – metal-organic frameworks, tehnologii care reuşesc să păstreze moleculele de hidrogen mai apropiate sau electrolizoare.
Principala problemă a României este percepţia de risc de reglementare. Din pricina acesteia avem două lucruri care se întâmplă: costul banilor este mai mare şi lipsa apetitului investitorilor.
