OMV Petrom (simbol bursier SNP), cea mai mare companie listată la bursa de la Bucureşti, a raportat pentru trimestrul al doilea vânzări de 3,6 mld. lei, mai mici cu 20% faţă de T2 2015 în principal pe fondul scăderii veniturilor din vânzările de produse petroliere, din cauza continuării declinului preţului la ţiţei şi cantităţilor vândute mai mici (determinate de oprirea planificată a rafinăriei Petrobrazi pentru revizie generală), precum şi din cauza vânzărilor mai mici de gaze naturale.
Profitul net al companiei în T2 2016 a fost de 117 mil. lei, în scădere cu 83% faţă de acelaşi interval de timp din 2015.
În primul semestru din 2016, profitul raportat de OMV a fost de 405 mil. lei, mai mic cu 61% faţă de rezultatul de un miliard de lei în primele şase luni din 2015.
„În prima jumătate a anului 2016, mediul de piaţă dificil a impactat negativ rezultatele noastre financiare, anulând efectele performanţei operaţionale îmbunătăţite şi ale disciplinei stricte în privinţă costurilor şi gestionarii numerarului. EBIT excluzând elementele speciale din Upstream a reflectat în principal scăderea preţurilor ţiţeiului şi gazelor naturale, parţial compensată de reducerea costurilor de producţie. EBIT CCA excluzând elementele speciale din Downstream s-a îmbunătăţit uşor, că urmare a evoluţiei favorabile a provizioanelor pentru creanţe neîncasate din activitatea de gaze, care a compensat efectele marjelor de rafinare mai scăzute şi ale opririi planificate a rafinăriei pentru revizie generală. Întrucât condiţiile de piaţă dificile au persistat, am continuat gestionarea strictă a costurilor şi a investiţiilor”, a spus Mariana Gheorghe,CEO al OMV Petrom.
În primele şase luni, vânzările consolidate au reprezentat 7,2 mld. lei, mai mici cu 18%, decât primul semestru din 2015, în principal din cauza mediului caracterizat de preţuri la ţiţei în scădere, precum şi că urmare a vânzărilor mai mici de gaze naturale, compensate parţial de cantităţile mai mari de energie electricăvândute. Downstream Oil a reprezentat 70% din totalul vânzărilor consolidate, Downstream Gas 27%, iar Upstream 3% (vânzările aferente Upstream fiind în mare parte în interiorul Grupului, nu către terţi).
Investiţiile au scăzut cu 35% comparativ cu 1-6/15, reflectând finalizarea activităţii de foraj în blocul Neptun şi selecţia riguroasă a proiectelor. În plus, gestionarea eficientă a costurilor şi a numerarului a ajutat Petrom să ne menţină o poziţie financiară solidă şi un grad de îndatorare având un ordin de mărime de o singură cifră. Consultările privind sistemul de taxare pentru segmentul upstream ne aşteptăm să continue în a două parte a anului. „Aşa cum am subliniat şi în trecut, un cadru fiscal şi de reglementare stabil, predictibil şi favorabil investiţiilor este o condiţie-cheie pentru investiţiile noastre viitoare, atât onshore, cât şi offshore”, a adăugat Mariana Gheorghe.
Investiţiile au scăzut la valoarea de 1.337 mil lei (1-6/15: 2.069 mil lei), influenţate în principal de o scădere semnificativă în segmentul Upstream. Investiţiile din Upstream au fost în valoare de 1.064 mil lei în 1-6/16, comparativ cu 1.947 mil lei în 1- 6/15. Investiţiile din Downstream au atins nivelul de 271 mil lei (1-6/15: 121 mil lei), din care 263 mil lei în Downstream Oil (1-6/15: 118 mil lei) şi 7 mil lei în Downstream Gas (1-6/15: 3 mil lei). Investiţiile din segmentul Corporativ şi Altele au fost în sumă de 3 mil lei (1-6/15: 1 mil lei).
Comparativ cu 31 decembrie 2015, activele totale s-au redus cu 517 mil lei, la 40.601 mil lei, în principal că urmare a scăderii nete a activelor imobilizate şi a reducerii uşoare a numerarului şi echivalentelor de numerar. Creşterea imobilizărilor necorporale cu 93 mil lei, determinată în principal de operaţiunile în blocul Neptun Deep din Marea Neagră, a fost anulată de scăderea netă cu 463 mil lei a imobilizărilor corporale, cheltuielile cu amortizarea şi ajustările de depreciere depăşind valoarea investiţiilor efectuate în această perioadă.
Perspective 2016
Mediul de piaţă, fiscal şi de reglementare Pentru anul 2016, având în vedere fundamentele pieţei, ne aşteptăm că preţul ţiţeiului Brent să înregistreze o valoare medie de circa 40 USD/bbl. Diferentialul Brent-Urals este anticipat să fie mai mare decât în ultimii ani. Estimăm că cererea de gaze a României va scădea faţă de 2015. Preţul gazelor pentru piaţă reglementată a fost îngheţat la 60 lei/MWh până la finalul lunii martie 2017, în timp ce piaţă liberă este caracterizată prin concurenţă crescută şi presiune pe marje, inclusiv că efect al competitivităţii sporite a gazelor de import. Pe piaţă de energie electrică, anticipăm căcererea în 2016 va fi relativ stabilă, cu marje în creştere, că urmare a mediului de preţ de pe piaţă gazelor. Că urmare a persistenţei supracapacitatii de rafinare pe pieţele europene, se estimează că marjele de rafinare vor scădea în a două jumătate a anului 2016, faţă de nivelul înregistrat în primele şase luni. Se preconizează că preţurile mai reduse ale produselor petroliere, coroborate cu creşterea consumului privat în România, vor continuă să susţină cererea pentru produsele petroliere, însă concurenţă se va menţine crescută. Consultările privind sistemul de taxare pentru segmentul upstream ne aşteptăm să continue în a două parte a anului. Aşa cum am subliniat şi în trecut, un cadru fiscal şi de reglementare stabil, predictibil şi favorabil investiţiilor este o condiţie-cheie pentru investiţiile noastre viitoare, atât onshore, cât şi offshore.
