TENDINŢE 2016: Energie

Un domeniu de 30 mld. euro reia în 2016 temele „nefăcute“ din 2015. Motorina de 4 lei şi distribuitorii privaţi de energie, printre dilemele începutului de an

4 ian 2016 Autor: Roxana Petrescu

Energia, un domeniu de 30 de miliarde de euro în care sunt active cele mai mari companii din România, a încheiat un an foarte slab în care niciuna dintre marile teme de la începutul lui 2015 nu a fost rezolvată.

Sectorul nu are nici acum o strategie, iar oamenii din piaţă nici măcar nu o mai aşteaptă, cerând doar o viziune, nişte direcţii. Discuţia despre redevenţe a fost înghiţită în scandaluri politice, sectorul minier continuă să funcţioneze nerestructurat, nicio investiţie majoră nu a debutat, iar mari dosare precum Rompetrol, ieşirea din insolvenţă a Hidroelectrica, listarea CE Oltenia sau situaţia prejudiciului din cazul Lukoil s-au împotmolit şi ele în ceea ce poate fi considerat un an pierdut pentru sectorul energetic. Anul 2016 debutează astfel cu multe „teme“ restante de anul trecut, dar într-un context dominat de prăbu­şirea barilului de petrol.

- Contoare inteligente şi noi jucători pe distribuţia de energie

Una dintre cele mai importante revoluţii la nivelul consumului de energie este demararea pe scară largă a procesului de montare a contoarelor inteligente în apartamente. Procesul îi va permite utilizatorului să-şi monitorizeze consumul de energie în timp real, lucru ce ar putea duce la mutaţii de obiceiuri dictate de oscilaţia preţurilor. Mai mult, deşi privite cu suspiciune, iniţiative precum cele ale operatorului telecom RCS&RDS de a intra pe piaţa distribuţiei de energie, un monopol împărţit frăţeşte acum de 8 concesionari, anunţă schimbări profunde la nivelul distribuţiei şi furnizării de energie, unul dintre cel mai puţin concurenţiale domenii economice. RCS&RDS este deja activ pe piaţa energiei, având investiţii în zona de producţie, în parcuri solare, dar şi o licenţă activă de furnizare a energiei electrice.

- Cu ochii pe barilul de petrol

Evoluţia barilului de petrol rămâne în continuare unul dintre cele mai importante elemente de urmărit anul acesta. Barilul a deschis anul la o cotaţie de 37 de dolari, nivel mult mai mic faţă de maximul de 115 dolari din iunie 2014, dar există temeri că „aurul negru“ s-ar putea apropia de nivelul de 20 de dolari în contextul în care lupta dintre OPEC şi rivalii din SUA şi Rusia pentru cotă de piaţă este mai feroce ca niciodată, iar Iranul ar putea reveni şi el în ringul tranzacţiilor cu petrol. În acest moment, un litru de motorină a ajuns, şi după scăderea TVA-ului de la 24% la 20%, la 4,57 lei. Doar în octombrie 2010 românii au mai avut privilegiul de a-şi face plinul cu o motorină atât de ieftină. Reversul medaliei este însă impactul pe care barilul ieftin îl are asupra producătorilor de petrol, evoluţia Petrom suscitând la rândul său mult interes. Compania a încheiat anul 2015 cu un buget de investiţii cu 30% mai mic, lucru care inevitabil a lovit în afacerile furnizorilor de echipamente şi servicii pentru industria de profil.

- Dezbrăcarea de secrete a Mării Negre

În octombrie 2015, ruşii de la Lukoil au anunţat că au identificat o pungă de gaze 30 de miliarde de metri cubi, echivalentul pe trei ani de zile al consumului României, într-un perimetru din Marea Neagră în care şi Romgaz are o participaţie de 10%. Acesta este al doilea anunţ după cel făcut de ExxonMobil şi Petrom în 2012 care reflectă potenţialul de resurse al Mării Negre. Petrom şi ExxonMobil au forat însă cinci sonde în Marea Neagră, dar au dezvăluit rezultatele doar pentru una, aşa că este de aşteptat ca în 2016 piaţa să primească o imagine mai completă despre adevăratul potenţial de resurse din adâncurile marine.

- Tranzacţii de urmărit

La finalul anului trecut, presa internaţională a scris despre un acord privind preluarea unui pachet de 51% din acţiunile KMG International, entitate înregistrată în Olanda prin care kazahii de la KazMunayGas controlează rafinăria Petromidia şi mai bine de 730 de puncte de alimentare cu carburant de către o companie chineză, CEFC. Deşi kazahii spun că au încă controlul, ei admit că au pe masă o ofertă de la chinezi. Evoluţia discuţiilor dintre cele două părţi ar putea avea ca rezultat cea mai mare tranzacţie din piaţa petrolieră din ultimii ani. Piaţa de energie verde este la rândul său de urmărit mai ales în contextul în care Petrom a anunţat deja că este în căutarea unui cumpărător pentru proiectul său eolian şi mai mulţi investitori au fost obligaţi să-şi deprecieze activele pe fondul schimbării schemei de sprijin.

- Cu ochii pe marile dosare

Atât Ministerul Energiei, cât şi reprezentanţii Rompetrol au dat asigurări anul trecut că situaţia memorandumului privind vânzarea unei părţi din pachetul minoritar de acţiuni pe care statul îl are la Rompetrol Rafinare ar putea fi soluţionată la jumătatea acestui an. Memorandumul Rompetrol este deja un subiect blocat de mai bine de un an de zile. Dosarul Lukoil, în care grupul petrolier rusesc este acuzat de procurorii de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti de un prejudiciu de peste 1,76 miliarde de euro la rafinăria Petrotel, este de asemenea de urmărit în 2016. Ancheta este în derulare, dar e pentru prima dată când un investitor străin este în mijlocul unui scandal de asemenea proporţii în care principala suspiciune este legată de expatrierea profiturilor prin­tr-un adevărat carusel fiscal. Posibila ieşire a Hidroelectrica din insolvenţă este un alt eveniment de urmărit. Compania a intrat în insolvenţă în vara anului 2012, a ieşit din insolvenţă un an mai târziu, dar a reintrat în insolvenţă la începutului anului 2014. Acum este în aceeaşi situaţie, dar rezultatele financiare ale companiei s-au îmbunătăţit substanţial.

- O nouă licitaţie pentru perimetre petroliere şi redevenţe noi

Nici anul 2015 nu a fost de ajuns pentru autorităţile locale ca să pună pe masă un nou sistem de redevenţe. Poate în 2016 o discuţie care ţine de mai bine de un deceniu îşi va găsi rezolvarea mai ales în contextul în care Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale promite organizarea unei noi licitaţii cu perimetre petroliere onshore şi marine, dar fără un cadru legal este greu de crezut că vreun investitor va paria bani în acest domeniu.

- Eterna şi fascinanta strategie energetică

Deşi a devenit un refren al ultimilor ani în sectorul energetic, elaborarea unei strategii energetice este un exerciţiu obligatoriu pentru noua conducere a Ministerului Energiei în contextul în care de la antreprenori până la executivii din multinaţionale, toată lumea acuză lipsa de direcţie care caracterizează sectorul energetic.

- Cu buzunarele pline, dar fără proiecte

Modul în care marile companii energetice de stat îşi vor cheltui rezervele substanţiale de cash este un alt subiect în 2016. După ce luptele privind consiliul de administraţie au lăsat practic neatinsă zestrea de 630 de milioane de euro din conturile Electrica, ar fi de aşteptat ca firma să facă paşi mai curajoşi de dezvoltare anul acesta. Romgaz a încheiat anul cu un eşec de explorare în Polonia, compania remarcându-se în ultimii ani mai curând prin „cuminţenia“ planurilor de dezvoltare decât prin ambiţia managementului de a securiza noi vectori de creştere, mai ales în contextului declinului producţiei de gaze.

- Drama din cărbuni

Anul s-a încheiat cu inevitabila intrare a Complexului Energetic Hunedoara în insolvenţă. Singura unitate din România care mai face energie din huilă, în termocentralele Deva şi Paroşeni, a terminat în 2014 cu pierderi de 352 milioane de lei la afaceri de 670 milioane de lei şi cu aproape 6.700 de angajati, fiind o dovadă clară a eşecului restructurării din energie.

„Am cerut conducerii Complexului Energetic Hunedoara să îşi asume situaţia în care se găseşte compania, să înţeleagă că e nevoie să ia măsuri curajoase şi să împiedice alunecarea înspre o situaţie fără remediu. Starea dezastruoasă este rodul unor comportamente economice defectuoase care au pus în pericol însăşi existenţa companiei. Cine nu înţelege că e nevoie să îndreptăm rapid greşelile din trecutul îndepărtat sau mai apropiat nu va face echipă cu noi“, a anunţat Victor Grigorescu, ministrul energiei, pe contul său de Facebook. În 2016 ar trebui luate primele măsuri concrete pentru redresarea situaţiei de la Complexul Energetic Hunedoara.

- Va continua să crească cererea de energie

În primele nouă luni ale anului trecut, cererea de energie a bifat un avans de 4%, în timp ve „pofta“ de carburanţi a românilor a crescut cu 10% fiind ajutată de ieftinirea benzinei şi a motorinei. Consumul de gaze a scăzut însă cu 10%. Consumul de carburanţi şi de energie cel mai probabil îşi vor continua evoluţia pozitivă şi anul acesta, dar sunt slabe şanse să asistăm la o schimbare de tendinţă în ceea ce priveşte consumul de gaze în absenţa unor strategii pentru stimularea consumului.

 

TOP 5 din 2015

1. Barilul de petrol la minimul deceniului

Nimeni nu putea anticipa că de la un maxim de 115 de dolari în vara anului trecut aurul negru avea să ajungă în decembrie anul trecut la 35 de dolari, cel mai scăzut nivel din ultimul deceniu. 

2. Energia verde s-a transformat din El Dorado în coşmar

Italienii de la Enel, Energias de Portugal, cehii de la CEZ, austriecii de la Verbund, toţi au fost obligaţi rând pe rând să-şi deprecieze activele pe care au pariat miliarde de euro din cauza schimbării schemei de sprijin pentru energia verde. Domeniul s-a transformat astfel dintr-o maşină de făcut bani într-o gaură neagră. 

3. Kazahii bat palma cu chinezii pentru Rompetrol

Pe final de an, kazahii din spatele KMG International, entitate înregistrată în Olanda prin care sunt controlate Petromidia, cea mai mare rafinărie din România, şi mai bine de 730 de puncte de alimentare cu carburanţi, au bătut palma cu chinezii de la CEFC pentru cedarea controlului fostului grup Rompetrol.

4. Adio, dar rămân cu tine

Italienii de la Enel au revenit la începutul lui 2015 asupra deciziei de a renunţa la activele de distribuţie şi furnizare a energiei din România, după ce în vara anului 2014 începuseră să caute un cumpărător atât pentru firmele locale, cât şi pentru activele din Slovacia

5. Cel mai mare scandal de evaziune din România

Într-un rechizitoriu de 123 de pagini, procurorii de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti au detaliat modalităţile prin care Petrotel Lukoil, a treia cea mai mare rafinărie din ţară, a fost decapitalizată, acesta fiind de altfel „romanul“ pe care s-a bazat cel mai mare scandal economic al anului.

 

 

 

 

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 04.01.2016

 
Cuvinte cheie:
energie
, motorina
, active
, companii
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Închide