Ovidiu Radu, care a lucrat timp de 38 de ani ca inginer în cadrul căilor ferate române în perioada 1956-1994 şi a predat tehnica circulaţiei trenurilor la Facultatea de transporturi din cadrul Universităţii Politehnica Bucureşti, spune că înainte de Revoluţie căile ferate reprezentau „a doua armată“ a ţării, având în vedere „disciplina“ şi „organizarea“ care existau, însă acum nu se mai poate spune acelaşi lucru.
„(...) Este o involuţie a căilor ferate, dacă ne uităm la ansamblul condiţiilor, de la durata călătoriei, condiţiile din gări şi trenuri. Problema este majoră şi îi supără pe călători. În loc să fie modernizate, îmbunătăţite gările, acestea s-au degradat.“ El a trimis pe 19 august o scrisoare către ZF în care sublinia neregulile din sistemul feroviar, în urma propriilor evaluări de specialitate făcute.
Companiile româneşti de stat duc lipsă de oameni cu expertiză şi viziune, capabili să vină cu soluţii de fond, ce pot dezvolta sisteme de interes naţional, precum cel feroviar.
La o discuţie cu ZF, Ovidiu Radu, unul dintre românii cu expertiză în domeniul feroviar, spune că deşi nici în perioada în care activa ca angajat al căilor ferate nu existau bani suficienţi, „realizările erau superioare“ celor de acum.
Înainte de Revoluţie, potrivit lui Ovidiu Radu, durata călătoriei pe ruta Bucureşti-Tulcea era de trei ore şi jumătate. În prezent, trenul de călători parcurge distanţa de 334 de kilometri în cinci ore şi jumătate. Preţul biletului de tren (71 de lei pentru o călătorie) este chiar mai mare decât cel practicat de transportatorii rutieri privaţi, care ajung mai repede la destinaţie.
La conducerea companiilor de stat feroviare şi la şefia Ministerului Transporturilor s-au perindat mai multe persoane, numite pe criterii politice şi nu de performanţă, ceea ce se vede în rezultatele companiilor CFR Călători şi CFR Marfă, dar şi în starea infrastructurii feroviare. După o lună şi jumătate fără un ministru „plin“ la Transporturi, a fost numită la conducerea ministerului cu un buget de 6,3 mld. lei Ramona Mănescu, licenţiată în studii juridice, care nu a mai călătorit cu trenul de un deceniu, iar cu metroul din perioada studenţiei.
La conducerea CFR SA, compania responsabilă de infrastructura feroviară, aflată în subordinea Ministerului Transporturilor, se află bancheri şi nu persoane cu experienţă în domeniul feroviar. Singurul care a lucrat anterior în acest domeniu este George Micu, director general al CFR SA în prezent, fost şef al CFR Marfă, pe care a lăsat-o pe pierderi de 90 mil. euro anul trecut.
„Ar trebui să se ia în considerare capacitatea profesională şi aceea de-a veni cu soluţii de fond, precum modernizarea tehnologiei de transport, prin aplicarea unor reguli şi tehnologii noi şi nu soluţii simpliste precum disponibilizări şi reduceri de salarii“, a spus Ovidiu Radu, precizând că există o problemă în selecţia persoanelor. „Toate acestea se pot corecta în viitor, vrem?“
Potrivit lui Ovidiu Radu, managerii trebuie să se ocupe de organizarea transporturilor şi de modernizarea tehnologiei de transport la nivelul condiţiilor din prezent.
El mai spune că nu contează dacă este manager privat sau de stat, dacă nu va avea în strategia făcută modernizarea tehnologiei transporturilor şi organizarea economică a transporturilor.
„Transporturile de marfă erau profitabile, nu pe pierderi“, mai precizează fostul profesor universitar. Statul a scos la vânzare 51% din acţiunile companiei CFR Marfă dată fiind ineficienţa în administrare de care a dat dovadă. În urmă cu câteva zile a fost semnat şi contractul de privatizare, transportatorul GFR, deţinut de Gruia Stoica, fiind cumpărătorul. CFR Marfă continuă să opereze pe pierderi din 2008. Anul trecut, pierderile s-au ridicat la 90 de milioane de euro, la o cifră de afaceri de 217 milioane de euro, potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe.
„Prin organizarea transporturilor se va asigura o continuitate mai bună a fluxurilor de transport, eliminând întreruperile repetate din prezent şi îmbunătăţind întreg procesul de transport. În prezent, staţionarea vagoanelor şi mărfurilor reprezintă peste 70% din durata totală de transport.“
Potrivit lui Ovidiu Radu, un transport de mărfuri făcut în 3-5-7 vagoane izolate de la Constanţa Port la Episcopia Bihor este întrerupt astăzi de patru ori în staţii tehnice şi triajele Palas, Buzău, Adjud şi Dej, unde staţionează în medie 12 ore. „Aceste întreruperi înseamnă bani, timpul şi prelucrarea repetată înseamnă bani. Îmbunătăţind tehnologia de lucru se vor elimina aceste întreruperi ale fluxurilor de transport şi se va asigura o continuitate mai bună.“ „Zilnic se plimbă prin ţară vagoane de marfă în mod inutil. Sunt în medie 350 de vagoane de marfă pe zi care parcurg în medie 150 de kilometri şi consumă inutil energie şi timp.“ „Sunt bani aruncaţi în vânt din nepricepere.“
El spune că le-a trimis scrisori miniştrilor transporturilor care s-au perindat la conducere, de la Anca Boagiu, Relu Fenechiu şi inclusiv noul ministru Ramona Mănescu, subliniind aceste probleme, însă nu a primit niciun răspuns.
„Să mi se dea posibilitatea să fiu consultant pentru calea ferată şi să aducem CFR Marfă pe profit. Le arăt 100 de greşeli în planul de formare a trenurilor de marfă, «biblia» transporturilor de marfă pe calea ferată, aferent perioadei 2012-2013 şi le dau şi soluţii.“ Ovidiu Radu mai menţionează că actualul regulament conţine reguli vechi, valabile înainte de ’89, când traficul de vagoane de mărfuri era de 20 de ori mai mare, însă astăzi regulile acestea produc pierderi.
De la jumătatea lunii aprilie, compania CFR SA se află sub management privat, format din preşedintele Sorin Mîndruţescu (CEO la Oracle România), George Micu, director general al CFR SA (fost şef la CFR Marfă), Jiru Enache (secretar de stat la Ministerul Finanţelor Publice), Peter Weiss (fost director al Bancpost şi RBS România) şi Peter Raimund Kubinschi (vicepreşedinte executiv al Nextebank).
În timp ce companiile de stat de cale ferată s-au afundat în pierderi, operatorii feroviari privaţi au câştigat teren.
„Companiile feroviare private au luat caimacul transporturilor feroviare de marfă. Soluţia cu care puteau să vină managerii era una de tip tarifar. Peste 90% din activitatea operatorilor privaţi feroviari se face cu trenuri închise, ce circulă cu costuri mai reduse faţă de trenurile cu vagoane izolate ale CFR Marfă, care au costuri mai mari.“
Cine este Ovidiu Radu
Inginer feroviar şi fost profesor de Tehnica Circulaţiei Trenurilor la Facultatea de transporturi, Universitatea Politehnică
Vârsta: 78 de ani
Absolvent al Facultăţii de transporturi Bucureşti din cadrul Politehnicii
1956-1965: şef la Regionala Iaşi
1965-1971: angajat al CFR Bucureşti
1971-1989: director adjunct la Direcţia Mişcare Comercial din cadrul departamentului de cale ferată al Ministerului Transporturilor
1990-1991: director general la Regionala Bucureşti
Din 1994 este asociat la o firmă de executat manevre
Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 06.09.2013
Exemplul polonezilor: Investiţii de 6 mld. euro pentru modernizarea căii ferate
Dacă România nu consideră o prioritate dezvoltarea căii ferate pentru creşterea vitezei de deplasare, Polonia realizează investiţii semnificative în infrastructura feroviară.
PKP PLK, divizia de infrastructură a companiei feroviare de stat PKP din Polonia, va investi până în 2015 aproximativ 26,5 miliarde de zloţi (6,2 miliarde euro) pentru modernizarea a aproximativ 4.000 de kilometri de cale ferată.
Cea mai mare parte a cheltuielilor se va îndrepta către îmbunătăţirea calităţii transportului de mărfuri pe calea ferată. PKP PLK va construi 1.330 de kilometri de cale ferată în fiecare an în perioada 2013-2015 şi va moderniza cele mai importante rute pentru transportul de marfă.
Şefii „privaţi“ de la CFR Călători
Preşedintele consiliului de administraţie al CFR Călători este Alexandra Gâtej (foto), fostă CEO al Unilever South Central Europe şi fostă consilier prezidenţial.
Noul CEO este Valentin Dorobanţu, care a ocupat până în prezent funcţii de conducere în cadrul CFR Infrastructură, AFER şi CFR Călători. Din consiliul de administraţie mai fac parte Dana Galben, care a ocupat funcţii de conducere la CFR Călători, CNADNR şi CFR SA, George Micu şi Claudiu Octavian Dumitrescu, ambii având de asemenea, în trecut, poziţii de conducere la companiile din domeniul feroviar.
Cine conduce CFR Marfă
Preşedintele consiliului de administraţie este Liviu Radu (foto) - de profesie inginer -, acesta fiind directorul general al Companiei Naţionale de Aeroporturi Bucureşti.
Din consiliul de administraţie mai fac parte Bogdan Ioan Constantinescu, economist, Dan Teodor Constantinescu, inginer, Dan Valentin Belcea, economist, Ionuţ Georgescu, Vasilica Ţugui. Juristul Dragoş Alexandru Drăghici este directorul general al CFR Marfă.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
