Cultura alunului de pădure este atractivă pentru investitori, pentru că există cerere pe piaţa mondială pentru alune, însă ca să devină antreprenori, în special tinerii, au nevoie de predictibilitate şi de finanţare, consideră Horaţiu Buzgău, un tânăr de 25 de ani care a înfiinţat în urmă cu trei ani o plantaţie ecologică de aluni pe o suprafaţă de 46 de hectare în judeţul Satu Mare, cu cofinanţare din fonduri europene. El vrea să extindă plantaţia cu 32 de hectare în următoarea perioadă.
„Este nevoie de predictibilitate şi de finanţare, în special pentru noile întreprinderi, deoarece cultura alunului are nevoie de o investiţie consistentă în primii ani, căci roadele le vedem abia după 5-6 ani. Cine a investit de la început şi în partea de procesare, poate colectează materie primă din jur şi reuşeşte să-şi majoreze încasările mai devreme decât ceilalţi, dar este nevoie de co-finanţare, de subvenţii mai mari, de sprijin constant, pentru că la început cheltuielile sunt mult mai mari decât veniturile care se obţin din subvenţia APIA. Este nevoie de o continuitate în cadrul elaborării politicilor publice coroborate cu cele private şi de infuzie de capital, mai ales într-un moment incert ca acesta”, a spus Horaţiu Buzgău, manager al Holiv Ecoplant.
Ideea de a pune bazele Holiv Ecoplant i-a venit în 2016, an în care au început să studieze această cultură şi oportunităţile care ar putea exista în partea de pomicultură. Astfel, una dintre concluziile sale au fost că România are un sol foarte bun pentru culturile de alun. Mai mult, dacă sectorul ar primi mai mulţi bani, România ar putea avansa în topul mondial al producătorilor de alune de pădure.
Datele de la biroul de statistică al ONU arată că România are circa 710 hectare plantate cu alun şi o producţie de 1.500 de tone pentru anul 2020, care o clasează pe locul 18 în lume. Cei mai mari producători de alune din lume sunt Turcia, cu 665.000 de tone în anul 2020, urmată de SUA, cu 140.000 de tone şi de Azerbaidjan, cu 64.000 de tone.
Pentru a înfiinţa un hectar de alune de pădure este nevoie de o investiţie iniţială de 10.000 de euro pe hectar, la care se adaugă valoarea terenului. Dacă se raportează strict la partea de plante, antreprenorul estimează un cost iniţial de 2.000 de euro pe hectar.
De asemenea, el consideră că sunt şanse ca România să facă cu adevărat agricultură de precizie în următorii cinci ani, dar e nevoie de acţiune să trecem de la deziderat la realitate. „Teoria este bună, există instrumentele şi pârghiile necesare, dar este nevoie de acţiune, perseverenţă, consecvenţă, continuitate şi claritate în elaborarea demersurilor pentru a vorbi de rezultate bune, tangibile, cuantificabile care să sprijine activitatea agenţilor economici în piaţă”, a subliniat acesta.
Antrprenorul a mai spus că 2022 este anul decontului, când prudenţa poate fi un element cheie în vederea continuării activităţii, după ce 2021 a fost anul crizelor. „Prudenţa este vitală, alături de atenţia la detalii. Decontul se va resimţi în a doua jumătate a anului, pentru că semnalele micro şi macro în direcţia asta ne îndeamnă.”
Acest articol face parte din campania editorială “Agricultura viitorului” realizată cu susţinerea Patria Bank.
