De săptămâna aceasta vor începe negocierile cu marii posesori de contracte directe, iar în cazul în care acestea nu vor genera un rezultat bun pentru Hidroelectrica, vor avea aceeaşi soartă ca şi contractul cu Euro P.E.C, primul din cele zece contracte de vânzare a energiei care a fost denunţat de compania de stat intrată în insolvenţă pe 20 iunie.
"Ca administrator judiciar, ne-am manifestat disponibilitatea de a găsi o soluţie amiabilă, i-am invitat la discuţii săptămâna viitoare (săptămâna aceasta - n. red.). Evident situaţia nu va mai fi una în care să acceptăm condiţii de negociere, de exemplu reducerea cantităţilor cu doar 5%. Dacă aceste discuţii nu se vor finaliza în condiţiile dorite de Hidroelectrica, evident vor avea aceeaşi soartă (ca Euro P.E.C. - n. red.)", a declarat Remus Borza, avocatul care controlează firma Euro Insol, desemnată în poziţia de administrator judiciar al Hidroelectrica, în cadrul emisiunii După 20 de ani transmisă de Pro TV.
Unul mic a picat. Restul?
Săptămâna trecută a picat primul contract direct de vânzare a energiei electrice încheiat între Hidroelectrica şi compania gălăţeană Euro P.E.C, deţinută de omul de afaceri Adrian Comşa.
Înainte de denunţarea contractului cu Euro P.E.C., Hidroelectrica avea zece contracte directe semnate cu Alro, Elsid Titu, Electrocarbon Slatina, Electromagnetica, Energy Holding, Alpiq Romindustries, Alpiq RomEnergie, EFT Ag, Euro PEC şi EFT România. Potrivit calculelor ZF, pe baza raportului administratorilor din 2011, pe lângă Hidroelectrica au trecut anul trecut profituri potenţiale de 90 mil. euro numai din cauza faptului că firma şi-a vândut 85% din energia produsă pe contracte directe la preţuri mai mici decât cele din contractele bilaterale încheiate pe bursa de energie OPCOM.
Cu toate acestea, cei care acum au în mâini soarta Hidroelectrica, cel mai valoros activ al statului român, spun că nu anularea contractelor directe a fost principalul motiv pentru care producătorul de energie şi-a cerut singur insolvenţa pe 15 iunie.
"Contractele băieţilor deştepţi chiar sunt preferenţiale, dacă mă întrebaţi pe mine, dar deschiderea procedurii de reorganizare judiciară nu a avut ca scop central aceste contracte bilaterale, care sunt investigate de anul trecut şi de Comisia Europeană. Hidroelectrica trebuia să intre în insolvenţă din cauza situaţiei economice", a explicat Remus Vulpescu, seful Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI), în cadrul aceleiaşi emisiuni.
Vulpescu este omul care a decis intrarea în insolvenţă a Hidroelectrica, el având şi funcţia de preşedinte al consiliului de administraţie al companiei. El susţine că operaţiunea a fost atât de secretă, încât nici premierul Victor Ponta nu a ştiut de ea.
Deşi prin contractele directe Hidroelectrica a pierdut sume importante de bani, Vulpescu susţine prezenţa companiilor private de comerţ cu energie cuplate direct la producătorul de electricitate. Potrivit acestuia însă, reţeta prin care este vândută energia trebuie să se schimbe.
"În toată industria şi economia mondială există traderi care sunt esenţiali cât timp se respectă reţeta. În România, din păcate, reţeta nu prea se respectă", a spus Vulpescu.
În opinia lui, reducerile de preţ acordate pe contractele directe ar trebui menţinute, dar acestea nu ar trebui să fie mai mari de 10-12% faţă de preţul pieţei, în timp ce în situaţia actuală contractele directe au discount-uri de circa 30%. "Contractele sunt decuplate de la orice fel de mecanisme de piaţă pentru că ele prevăd un pret fix în lei", a mai spus Vulpescu.
Paza scumpă
Dincolo de contractele directe, toate celelalte contracte semnate de Hidroelectrica vor fi analizate, existând suspiciuni că şi prin acestea se evaporează o bună parte din profitul companiei de stat. De exemplu, Remus Borza explică faptul că doar în cazul contractelor de pază s-a constatat că ora era plătită cu 24 de lei, în timp ce preţul pieţei este de 7 lei.
"Vorbim de contracte de mentenanţă, de antrepriză de ordinul zecilor de milioane de euro cu devize supraevaluate, cu lucrări mai mult sau mai puţin efectuate. Deci nu ne uităm exclusiv la contractele bilaterale, ci şi la celelalte", a precizat Borza.
Potrivit acestuia, în termen de 40 de zile de la intrarea în insolvenţă a Hidroelectrica va fi publicat un raport complet în care vor fi prezentate toate cauzele care au dus la această situaţie în cadrul celui mai mare producător de energie din România.
Ipocrizia băncilor
Intrarea în insolvenţă a Hidroelectrica le-a provocat un şoc şi bancherilor care peste noapte s-au trezit cu o problemă imposibil de anticipat. De altfel, reacţiile băncilor au fost foarte acide caracterizând această decizie a statului român ca fiind un "şmen" sau "mică jonglerie dâmboviţeană". De cealaltă parte, atât Vulpescu, cât şi Borza transmit acelaşi mesaj, şi anume că băncile nu au de ce să se teamă.
"Garanţiile la credite sunt veniturile Hidroelectrica din vânzarea energiei, care nu pot decât să crească, prin urmare garanţiile băncilor nu pot decât să crească", a spus Vulpescu, care a mai precizat că niciun activ al Hidroelectrica nu este gajat.
Remus Borza, pe de altă parte, spune că discursul multor bancheri este ipocrit, mai ales în contextul în care instituţiile financiare au făcut bani frumoşi în România, o parte dintre ei venind chiar de la Hidroelectrica.
"Se vorbeşte mult despre expunerea băncilor pe Hidroelectrica. Din punctul meu de vedere este şi o anumită ipocrizie din partea unor bănci care în toţi aceşti 20 de ani au făcut bani frumoşi şi n-au avut niciodată niciun incident cu Hidroelectrica", a spus Borza, care a mai precizat că expunerea băncilor este de doar 378 de milioane de euro, în contextul în care Hidroelectrica este o firmă cu afaceri de 714 milioane de euro şi active de 5 miliarde de euro. Printre băncile care au finanţat Hidroelectrica se numără UniCredit, BCR, BRD, ING, Citibank, RBS Bank sau Alpha Bank.
Atât Remus Vulpescu, cât şi Remus Borza susţin că Hidroelectrica va ieşi rapid din această insolvenţă, chiar la finalul acestui an compania având şansa de a genera un profit de 100 de milioane de euro. Deşi ei sunt siguri de succesul acestei proceduri, şeful OPSPI a precizat că metoda insolvenţei nu va mai fi aplicată pentru alte companii din portofoliu.
Vulpescu a Ieşit din CA al Transelectrica
Remus Vulpescu a demisionat din funcţia de administrator al Transelectrica şi a invocat ca motiv o presupusă legătură între alt administrator al companiei şi o firmă care primeşte energie de la Hidroelectrica în baza unui contract direct.
"Astăzi au apărut în presă speculaţii că domnul Ciopraga (Mircea Ciopraga, membru al CA - n.red.) ar fi rudă sau partener de afaceri cu domnul Buzăianu de la Energy Holding. Chiar dacă aceste speculaţii sunt sau nu adevărate, am decis să demisionez din CA al Transelectrica", a declarat Vulpescu. Mediafax
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
