Economia locală a înregistrat în primele şapte luni din acest an cel mai scăzut nivel al înmatriculărilor de companii noi din perioada 2009-2014, respectiv 63.331 de persoane fizice şi juridice, în scădere cu 24% faţă de acelaşi interval din 2013.
Pentru analişti însă, semnalul nu pare a fi unul de neîncredere în economie, ci mai degrabă de însănătoşire a mediului de business, în sensul că varianta unei afaceri este luată în calcul din ce în ce mai des de către cei care au un plan de business şi nu reprezintă doar un colac de salvare pentru cei rămaşi fără un loc de muncă.
„Scăderea numărului de înmatriculări de firme noi ar putea avea legătură cu îmbunătăţirea perspectivelor economice, ceea ce a dus la crearea de noi locuri de muncă. Potrivit datelor Ministerului Muncii, economia a adăugat 300.000 de noi locuri de muncă în perioada 2011-2014 (de la un efectiv salarial de 4,1 milioane de angajaţi în ianuarie 2001 la 4,42 milioane în mai 2014)“, a spus pentru ZF Mihaela Mitroi, liderul departamentului de consultanţă fiscală şi juridică al PwC România.
În opinia ei, restructurările din perioada crizei - când - 2008-2011 s-au pierdut 700.000 de locuri de muncă - i-au determinat pe cei disponibilizaţi să aleagă între două supape de adaptare - migraţia către alte state membre ale UE sau înfiinţarea de firme pe cont propriu, ori înregistrarea ca persoană fizică autorizată.
„Pe măsură ce piaţa muncii a dat semne de revenire, o parte din cei care se orientaseră către antreprenoriat au revenit la postura de angajaţi, iar nevoia de înfiinţare de firme noi a scăzut“, explică Mihaela Mitroi.
Datele statistice arată într-adevăr că vârful înmatriculărilor a fost atins în 2011 (peste 88.000 de companii), după care, un an mai târziu, explozia de firme noi s-a văzut şi într-o dublare a numărului de firme dizolvate (de la o medie de 6.000-7.000 de companii în perioada ianuarie-iulie 2010-2011 la peste 13.000 de companii dizolvate între 2012 şi 2013). Altfel spus, de la o medie de 10% dizolvări din totalul de companii înfiinţate cu un an în urmă s-a ajuns la o medie de 15% în perioada 2012-2013 şi la un nivel record al insolvenţelor în economia locală. În acest an însă şi numărul de firme dizolvate a scăzut cu 23% în perioada ianuarie-iulie, la 10.600 de afaceri, alţi indicatori care le-ar putea da încredere investitorilor fiind scăderea numărului de insolvenţe (minus 13% până la 15.000 de firme) şi scăderea numărului de companii radiate (-2% la 48.000 de companii).
Economia românească are 450.000 de companii (firme cu afaceri mai mari ca zero) cu un rulaj cumulat anul trecut de 250 mld. euro, dar are şi în jur de 180.000 de firme active cu afaceri zero.
Chiar dacă scăderea numărului de companii noi ar putea fi un semnal că s-a terminat perioada afacerilor începute doar ca o alternativă la lipsa unui loc de muncă, „este vital ca România să încurajeze spiritul antreprenorial, mai ales în rândul tinerilor“, spune Mitroi.
România este pe penultimul loc în Europa în ceea ce priveşte numărul de IMM-uri raportat la mia de locuitori (25 de companii la 1.000 de locuitori). Slaba dezvoltare a culturii antreprenoriale în România are mai multe cauze printre care apetitul scăzut pentru risc al românilor, birocraţia excesivă legată de înfiinţarea şi derularea afacerilor, lipsa capitalului şi a mecanismelor de finanţare pentru start-up-uri, inadecvarea programei academice, din care lipseşte de cele mai multe ori educaţia antreprenorială, după cum precizează reprezentanta Pwc.
„Facilităţile pentru înfiinţarea de SRL-D, cele de finanţare pentru IMM-uri oferite de stat precum schema de minimis, programul START. sunt iniţiative lăudabile, însă acestea trebuie derulate pe parcursul mai multor ani, iar finanţările pentru acestea trebuie suplimentate, corelat cu o monitorizare atentă a rezultatelor acestor programe“.
