Jan Willem Kivits, olandezul care conduce de trei ani filiala locală a FrieslandCampina - producătorul lactatelor Napolact, spune că România trebuie să înceapă să modernizele fermele şi să producă la fel de eficient ca cele din Europa pentru ca micii antreprenori din domeniu să nu simtă presiunea preţului laptelui, venit odată cu eliminarea cotelor de lapte.
„În medie, o vacă dintr-o fermă din România produce probabil 12 litri pe zi, în regiune acest nivel a ajuns deja la 16-17 litri, în timp ce în nordul Europei este în jurul a 22- 23 litri/zi. Dacă acelaşi animal produce de două ori mai mult, atunci laptele este mai ieftin. Şi asta este influenţat de modul în care eşti organizat, cât de eficient îţi poţi creşte animalele sau hrăni, de cum le îngrijeşti. Cu cât este mai sănătos, cu atât produce mai mult lapte”, a declarat managerul pentru ZF.
De la începutul lunii aprilie cotele de lapte din Uniunea Europeană s-au eliminat şi fiecare ţară a început să producă oricât lapte îşi doreşte. României i s-au alocat de către Uniunea Europeană circa 3 milioane de tone de lapte, pentru livrări către procesatori (44%) şi pentru vânzări directe (56%). Pentru depăşirea acestei cote, România trebuia să plătească o taxă.
„Eliminarea cotelor de lapte care nu se aplică şi României pentru că nivelul de producţie era cu 40-50% mai mic decât cota pe care o avea”, subliniază Jan Willem Kivits.
În piaţă au existat voci care spuneau că în România va veni o avalanşă de lapte mai ieftin din alte ţări, însă şeful FrieslandCampina România crede că nu este un scenariu realist.
„În primul rând ideea că laptele din afara României este mai ieftin decât pe piaţa locală nu este, în opinia mea, real. România produce nu atât de eficient pe cât ar putea , dar în privinţa preţului sunt foarte economici, nu sunt atât de scumpi. Nu are sens pentru procesatorii din România să importe lapte”, crede managerul, care afirmă că motivul pentru care se importă lapte din Ungaria nu are nimic de-a face cu preţul laptelui, ci pentru că în timpul lunilor de iarnă când fermele din România nu produc suficient lapte, procesatorii trebuie să importe lapte pentru a realiza produse.
Compania colectează lapte de la 45 de fermieri (independenţi sau din puncte de colectare).
FrieslandCampina România este al treilea cel mai mare jucător de pe piaţa lactatelor, după cifra de afaceri din 2014, într-un clasament condus de Albalact. Pe locul doi ca cifră de afaceri în producţia de lactate este Danone România, grupul francez fiind însă liderul pieţei de iaurturi.
FrieslandCampina are trei fabrici funcţionale pe plan local, la Baciu (jud. Cluj), Târgu-Mureş (jud. Mureş) şi Ţaga (jud. Cluj).
La Baciu se produc brânză, lapte şi unt, în timp ce la Târgu-Mureş Friesland procesează lapte, lactate de băut şi iaurt. Fabrica de la Ţaga (jud. Cluj), închisă în 2013, a fost repornită anul trecut, însă producţia este realizată de Fabrica de Brânzeturi Transilvania. Compania produce, pe lângă lactatele proprii, şi brânză Năsal - brand al FrieslandCampina.
