Vânzările de vin roze au crescut cu două cifre (peste 10%) anul acesta astfel că au ajuns la aproximativ 7-8% din piaţa totală de vin, în condiţiile în care în urmă cu câţiva ani acest segment practic nu exista. România urmează tendinţa de pe alte pieţe mari, spre exemplu Franţa sau SUA, unde vinul roze este de asemenea în topul preferinţelor.
“Este un vin foarte versatile, se potriveşte cu orice. A stat o perioadă în umbră până acum câţiva ani, însă din momentul în care producătorii s-au orientat către a face roze din strugurii cei mai buni s-a văzut imediat în consum. Este unul din vinurile care creşte de la an la an cu două cifre procentuale pe toate pieţele”, spune Mihaela Tyrel de Poix, proprietarul SERVE, producător de vinuri de talie medie cu un business de 16 mil. lei (3,5 mil. euro). SERVE a lansat în 1996, primul roze sec din România – Vinul Cavalerului roze.
Rozeul a venit şi a completat ocaziile tradiţionale de consum pentru vin: dacă vinul era preferat pentru perioada de iarnă, rozeul merge la fel de bine şi în timpul verii. Rozeul a atras de asemenea consumatorii din categoria vinului spumant (sau şampaniei) dar şi tinerii care acum au intrat în categoria consumatorilor,
“România a răspuns foarte repede (la tendinţele internaţionale – n.red.). Consumatorul român devine din ce în ce mai asemănător celui internaţional, deoarece consumatorul de vinuri este un om curios prin excelenţă. Nu se mulţumeşte să cunoască un singur vin. Revine la vinurile care îi plac, este fidel, dar este prin excelenţă curios, doreşte să cunoască cât mai multe vinuri. El va gusta întotdeauna noutăţile şi va fi atras de acestea dar va rămâne sau nu la ele în funcţie de gust”, spune Mihaela Tyrel de Poix
SERVE, o afacere fondată în urmă cu 20 de ani de către excentricul conte francez de origine corsicană Guy Tyrel de Poix, a fost prima investiţie privată din industria locală a vinului, potrivit datelor prezentate de companie, punând pe piaţă primul brand de vin din capitalism, Vinul Cavalerului. În prezent, SERVE are peste 100 de hectare de viţă-de-vie în Dealu Mare şi Babadag, iar 40% din producţie merge la export, cele mai mari pieţe fiind Canada, SUA, Belgia, Germania.
Mihaela Tyrel de Poix atrage atenţia că rozeurile nu sunt în general vinuri destinate învechirii, acestea necesitând condiţii deosebite de păstrare şi cu trecerea timpului îşi pierd proprietatea care le face atât de râvnite: prospeţimea. Ea recomană consumarea majorităţii rozeurilor în anul imediat următor anului de producţie.
