Lansarea studiului Capitalul privat românesc - ediţia a III-a. Companiile cu capital românesc au nevoie de sprijin pentru a dezvolta produse cu valoare adăugată

31 ian 2018 Autor: Simona Tatu

Vezi galeria foto Companiile românesti domină sectoare precum construcţiile, industria alimentară, transport, agrigultură şi sănătate, iar firmele străine domină activităţile de industrie.

♦ Studiul, realizat de Ziarul Financiar cu sprijinul PIAROM, arată că deşi raportează o cifră de afaceri relativ egală în 2016, companiile cu capital privat românesc au o profitabilitate aproape dublă faţă de cele străine.

Companiile cu capital ro­mânesc au nevoie de spri­jin pentru a realiza pro­du­se cu valoare adă­ugată care să îi diferenţieze pe piaţă şi care să le facă din ce în ce mai profi­ta­bile, a fost una dintre concluziile la care au ajuns ieri reprezentanţii PIAROM, patronatul investitorilor autoh­­toni, la lansarea studiului „Capitalul privat românesc”, ediţia a III-a. 

Studiul, realizat de Ziarul Financiar cu sprijinul PIAROM, arată că deşi raportează o cifră de afaceri relativ egală în 2016, companiile cu capital privat românesc au o profitabilitate aproape dublă faţă de cele străine.

Companiile românesti domină sectoare precum construcţiile, industria alimentară, transportul, agricultura şi sănătatea, iar firmele străine domină activităţile de industrie. 

„Capitalul privat românesc reprezintă un element esenţial în economia României, chiar dacă, ca urmare a unor măsuri de reorganizare şi de restructurare de-a lungul anilor, el şi-a pierdut din substanţa pe care o avea, mai ales în zona productivă”, a spus Cristian Pârvan, preşedintele Patronatulului Investitorilor Autohtoni din România (PIAROM).

Oamenii de afaceri prezenţi la lansarea studiului au ridicat problema inexistenţei educaţiei antreprenoriale, lipsei de încredere, dar şi a lipsei produselor cu valoare adăugată ale companiilor cu capital privat românesc. 

„Noi, ca naţie, avem o problemă de încredere, suferim de complexul provincialului faţă de cei din Uniunea Europeană. Nu avem curaj să ieşim cu stindardul sus şi să arătăm că avem produse cu valoare adăugată. Preferăm să facem munca de jos pe bani puţini, în loc să facem produse cu valoare adăugată. Din lipsa curajului antreprenorial, ne mulţumim cu puţin, când am putea face mai mult”, a explicat Adrian Bîzgan, director general al Evomed şi director al departamentului de cercetare-dezvoltare al companiei MB Telecom. 

Andreea Paul, preşedinte în cadrul organizaţiei nonguvernamentale Iniţiativă pentru Competitivitate (INACO), este de părere că o economie competitivă este formată atât din companii străine, cât şi din companii locale, însă este necesar ca firmele autohtone să se diferenţieze prin produse inovative şi care să aducă valoare adăugată.  

„Abordarea protecţionistă, centrată exclusiv pe capitalul românesc, este troglodită economic. Nu ai cum să fii competitiv într-o economie europeană fără să ai o economie foarte puternic internaţionalizată, însă cu companiile româneşti, aşezate pe lanţul de valoare adăugată. Nu doar în baza de jos, cu costul de muncă ieftină, ci şi acolo unde inovaţia şi capacitatea de inovare prin cercetare adaugă foarte multă valoareî, a explicat Andreea Paul. 

Ea mai spune ca România are una dintre cele mai puţin internaţionalizate economii din Europa şi dă exemplul Portugaliei care realizează acelaşi PIB ca al României, de 200 mld. euro, însă cu o populaţie la jumătate.

Adrian Bîzgan spune că în ţări precum Egipt companiile locale sunt susţinute să realizeze produse cu valoare adăugată, lucru care ar trebui să se întâmple şi în România. El povesteşte că a participat, ca reprezentant al companiei MB Telecom, împreună cu alţi doi mari jucători de pe piaţa de proiecte de securitate, la o licitaţie organizată de Ministerul Apărării din Egipt pentru echipamente de scanare şi că reprezentanţii ministerului şi-au exprimat dorinţa ca o parte din componente să fie produse la ei în ţară, exemplu pe care ar trebui să îl preia şi România. 

Aurel Pavel, acţionar al agenţiei de turism J’Info Tours, care activează pe piaţa românescă de aproape trei decenii, a spus că firmele româneşti sunt tratate diferenţiat în ceea ce priveşte controlul din partea statului, comparativ cu firmele multinaţionale. 

„Spre exemplu, dacă la mine în firmă un angajat întârzie câteva ore şi vine control de la Inspecţia Muncii, sunt luat la bani mărunţi, dar la multinaţionale nu prea se duc în control”, a completat Pavel. 

În acest sens, Andreea Paul este de părere că ar trebui să existe o lege a parteneriatelor public-privat şi o lege a lobbyului care să apere interesele companiilor româneşti. „Avem nevoie de o lege a parteneriatelor public-privat şi de o lege a lobbyului care să aibă rolul de mecanisme legitime de apărare a intereselor capitalului românesc.”

 

Aurel Pavel, 

acţionar al agenţiei de turism J’Info Tours

 

► Controalele pe care le primesc companiile românşti sunt mai dure decât în cazul companiilor străine. Spre exemplu, dacă la mine în firmă un angajat întârzie câteva ore şi vine control de la Inspecţia Muncii, sunt luat la bani mărunţi, dar la multinaţionale nu prea se duc în control.  

► Există lacune în ceea ce priveşte codul muncii, cât şi protecţia angajatului şi a angajatorului.  

► Ar trebui să avem o abordare mai agresivă faţă de guvernanţi. Trebuie să venim noi cu idei şi să le propunem lucruri, iar dacă nu le realizează, măcar să ne explice care sunt motivele. La început probabil că nu o să răspundă, dar dacă îi bombardăm cu întrebări vor avea o reacţie. 

 

 

Cristian Pârvan, 

preşedintele PIAROM - Patronatulul Investitorilor Autohtoni din România

 

► Capitalul privat românesc reprezintă un element esenţial în ecomonia României, chiar dacă, ca urmare a unor măsuri de reorganizare şi de restructurare de-a lungul anilor, el şi-a pierdut din substanţa pe care o avea, mai ales în zona productivă.

► Capitalul autohton este discriminat, nu de multinaţionale, ci de autorităţile române. Toate controalele efectuate, controlul muncă, controlul fiscal sau controlul de mediu, sunt aplicate sever companiilor cu capital privat românesc şi cu mai multă înţelegere altor zone. 

► În România nu se poate obţine o creştere economică mai mare dacă nu modificăm structura economică. 

► Patronatul doreşte să identifice, să documenteze şi să propună măsuri pentru înlăturarea disfuncţionalităţilor în ceea ce priveşte capitalul autohton.  

 

 

Adrian Bîzgan, 

director general al Evomed şi director al departamentului de cercetare-dezvoltare al MB Telecom

 

► O economie care e bazată pe cunoaştere produce mai mulţi bani decât o economie care este bazată pe producţie. 

► Noi, ca naţie, avem o problemă de încredere, cred că suferim de complexul provincialului faţă de cei din Uniunea Europeană şi nu avem curaj să ieşim cu stindardul sus şi să arătăm că avem produse cu valoare adăugată. 

► Preferăm să facem munca de jos pe bani puţini, în loc să folosim inteligenţa şi know-how-ul de care beneficiem ca să facem produse cu valoare adăugată. Din lipsa curajului antreprenorial, ne mulţumim cu puţin, când am putea face mai mult. 

► Trebuie să mai lucrăm la capitolul educaţie antreprenorială şi la revenirea după eşec. În România eşeul este dramatic, ai avut un eşec în afaceri, deci eşti un paria pentru societate. În SUA sau în Europa Occidentală, dacă ai avut o firmă şi ai dat faliment înseamnă că ai acumulat experienţă şi poţi să începi să lucrezi la alt proiect. 

► În România, dacă te duci la bancă fără să fi falimentat vreo firmă, înseamnă că nu ai experienţă, deci nu te finanţează. Iar dacă ai falimentat o firmă, clar nu te mai finanţează niciodată. 

► România este pe penultimul loc în Europa la capitolul inovare şi investiţii în cercetare. România investeşte cam 0,48% din PIB, în timp ce inovatorii majori precum Elveţia, care este pe locul trei din UE, investesc cam 4% din PIB. Interesant este nu cât investeşte statul în inovaţie, ci cât investesc cei din privat. În Elveţia 75% din investiţiile în cercetare provin din mediul privat, pentru că există cultura că investind în cercetare vei obţine valoarea adăugată. 

 

 

Andreea Paul,

preşedinte în cadrul organizaţiei non-guvernamentale Iniţiativă pentru Competitivitate (INACO)

 

► Abordarea protecţionistă, centrată exclusiv pe capitalul românesc, este troglodită economic. Nu ai cum să fii competitiv într-o economie europeană fără să ai o economie foarte puternic internaţionalizată, însă cu companiile româneşti, aşezate pe lanţul de valoare adăugată. Nu doar în baza de jos, cu costul de muncă ieftină, ci şi acolo unde inovaţia şi capacitatea de inovare prin cercetare adaugă foarte multă valoare. 

► Internaţionalizarea companiilor româneşti este obligatorie, dar programele publice suport sunt slab eficiente, se pierd mulţi bani şi nu se calculează utilitatea banilor alocaţi acestui obiectiv. 

► Economia României este una dintre cel mai puţin internaţionalizate economii din Europa. România, cu cei 20 de milioane de locuitori, produce un PIB de 200 mld. euro, iar Portugalia produce acelaşi PIB cu jumătate din populaţia României. 

► Companiile străine reuşesc să aplice strategii de optimizare fiscală în a treia cea mai avantajoasă economie europeană din punct de vedere fiscal. Avem a treia cea mai mică povară fiscală europeană şi totuşi companiile acestea aleg să se optimizeze fiscal în altă parte, dar pentru că firmele noastre nu sunt internaţionalizate, ele nu reuşesc să facă acest lucru. 

► Resursa umană românească trebuie să se alfabetizeze digital şi tehnologic, pentru că altfel nu va face faţă competiţiei europene şi mondiale. 

► Avem nevoie de o lege a parteneriatelor public-privat şi o lege a lobbyului care să aibă rolul de mecanisme legitime de apărare a intereselor capitalului românesc. 

 

 

 

 

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 31.01.2018

 
Cuvinte cheie:
capital
, companii
, privat
, studiu
, sprijin
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Abonează-te la Închide