Producţia de echipamente sportive s-a dublat în criză de la 90 mil. lei în 2008 la peste 180 mil. lei în urmă cu un an. În industrie lucrează în total 1.700 de oameni.
Răspândite în toate colţurile ţării, de la Satu Mare la Bucureşti şi de la Orăştie la Oradea, cele mai mari fabrici de echipamente sportive din România au avut afaceri de 170 mil. lei şi peste 1.500 de salariaţi în 2013, realizând legături şi şoşoni pentru clăparii de schi, căşti, bile de paintball sau echipamente tehnice pentru scuba-diving pentru branduri internaţionale precum Salomon sau Rossignol.
ZF a realizat topul celor mai mari jucători din acest sector luând în calcul companiile din România care au activităţi în producţie şi au în componenţa codului CAEN cuvintele „sport“, „sportiv“ şi “sportive“. În top au fost incluse unităţile de producţie cu afaceri de peste 10 mil. lei.
Cei şase jucători controlează însă aproape 94% din toată această piaţă, în contextul în care în 2013 totalul producţiei de echipamente sportive era de 181 mil. lei. Deşi este în continuare o piaţă mică, concentrată în mâinile unui număr foarte mic de jucători, producţia de echipamente sportive s-a dublat în criză (2008-2013). În top nu sunt incluse însă fabricile care produc biciclete, ele având un CAEN diferit.
Poziţia geografică favorabilă, în inima Europei, salariile mici şi forţa de muncă disponibilă mai ales în oraşe precum Gilău sau Orăştie unde opţiunile sunt limitate, i-au atras pe producătorii de astfel de echipamente pe piaţa locală. Totuşi, fabricile nu sunt deţinute de marile grupuri producătoare de echipamente sportive, ci de antreprenori locali sau străini. Aceştia produc astfel în sistem de lohn pentru nume internaţionale.
