"Distribuţia este foarte scumpă pentru că infra structura nueste bună, iar orice întârziere în seamnă costuri supli men tare",a declarat Porre. Compania a înregistrat anul trecut afaceri de 21mil. euro şi pierderi de peste 22 mil. euro.
De la intrarea pe piaţa locală în 2007, compania a derulatinvestiţii importante în producţie şi promovare care încă nu aufost recuperate şi care se reflectă în pierderile de anultrecut.
În prima parte a acestui an, Tnuva a încheiat parteneriate cudistribuitori şi producători locali şi a apelat chiar şi laoutsourcing pentru a putea eficientiza businessul şi a diminuapierderile.
"Am vrut să vedem care sunt punctele bune şi slabe ale companieidin punctul de vedere al distribuţiei şi am descoperit că pentruBucureşti şi Cluj putem livra eficient produsele prin sistemulpropriu de distri buţie. În ceea ce priveşte însă Timişoara şipartea de sud-vest a ţării, am constatat că suntem mult maieficienţi dacă apelăm la alţi distribuitori, aşa că acum lucrăm cuDumagas pentru această parte a ţării şi ne gândim să facem unparteneriat similar cu un distribuitor local pentru zona Moldovei",a explicat el.
Portofoliul, cu 25% mai mic
Tot o măsură de eficientizare a fost şi decizia de a externalizadepartamentul de mer chandising al companiei către agenţiafull-service Mercury 360, în prima parte a acestui an. "Amexternalizat departamentul de merchandising, aproximativ 70 depersoane, deoarece nu era eficient ca aceşti oameni să lucrezenumai pentru noi" , a spus Porre. Personalul Tnuva s-a diminuat înultimii trei ani cu aproximativ 270 de persoane, ajungând la circa280 de angajaţi în prezent. Managerul a subliniat că în prezentportofoliul Tnuva este cu 25% mai mic comparativ cu aceeaşiperioadă a anului trecut, numărând 40 de produse.
Eficientizarea portofoliului a presupus pe lângă oprireaproducţiei pentru pro du sele neprofitabile şi găsirea de noisegmente pentru creşterea vânzărilor. Astfel, Tnuva a intrat înluna iulie a acestui an pe un nou segment de piaţă, cel albrânzeturilor, piaţă estimată a deţine aproximativ 60% dinvânzările de 1,1 miliarde de euro realizate anual de industrialocală a lactatelor.
"Am intrat luna aceasta (iulie - n. red.) pe piaţa de caşcavalşi pe segmentul de brânză rasă pentru pizza sub brandul Tnuva. Nuproducem noi aceste sortimente, dar am încheiat parteneriate cu maimulţi produ cători locali de mărime medie specializaţi pe producţia de brânzeturi care au dezvoltat spe cial aceste produsepentru noi", a mai spus Shmulik Porre. Tnuva intenţionează sădezvolte această cate gorie pe viitor şi lucrează în acest mo mentla dezvoltarea de noi produse. Porre nu a dorit să dezvăluie însănumele compa niilor care produc caşcaval pentru Tnuva.
"Lansare fără zgomot"
Cu toate că a decis să atace cel mai mare segment al pieţeilactatelor, din punctul de vedere al vânzărilor în valoare,preşedintele Tnuva susţine că nu a investit într-o cam panie depromovare. "Am decis să facem o lansare fără zgomot. Am intrat peacest segment deoarece am făcut studii şi am descoperit că existăloc pe piaţă şi că suntem mult mai eficienţi având şi caşcaval înporto foliu, din punctul de vedere al distribuţiei", a afirmatreprezentantul Tnuva.
Implementarea acestor măsuri a diminuat pierderile Tnuva Româniacu 40% în primul semestru al acestui an comparativ cu perioadasimilară a anului trecut. În aceeaşi perioadă însă, cifra deafaceri a înregistrat o scădere de 15% în lei, potrivitreprezentanţilor companiei.
"Noi am crescut preţul produselor cu aproxi mativ 5% înoctombrie 2009 ca ur mare a majorării preţurilor la materiile prime. Astfel, pe fondul diminuării puterii de cumpărare, consumatoriiau cumpărat mai puţine produse în prima jumătate a acestui an. Anulacesta este o şcoală pentru noi de oar ece departamentul demarketing şi vân zări învaţă un nou comportament al clien tului.Sperăm să menţinem însă rezultatele obţi nute în primul semestrupână la finalul acestui an", a mai spus Porre.
Tnuva România a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de89,9 milioane de lei (21,2 mil. euro), în creştere cu mai puţin de1% în lei şi în scădere cu 12% în euro comparativ cu cifreleobţinute în urmă cu doi ani. Pierderilor companiei s-au diminuat dela 104,6 mil. lei (28,4 mil. euro) în 2008 la aproximativ 96 mil.lei (22,6 mil. euro) la finalul anului trecut, respectiv cu 8% înlei şi 20% în euro.
Cu toate acestea, Porre susţine că Tnuva nu întârzie cu platafacturilor. "Bunii plătitori primesc în ziua de astăzi un preţ maibun. Când furnizorul ştie că întârzii cu banii, de obicei creştepreţul cu 5-8% pentru a îşi acoperi riscurile."
Scădere de 10% pentru piaţa de lactate
Preşedintele producătorului de lactate a adăugat că după ce cotade piaţă a companiei a înregistrat o scădere în 2009, aceasta s-astabilizat în prima parte a acestui an la aproximativ 5-6%.
În primele şase luni ale anului 2009, Tnuva avea o cotă de piaţăde aproximativ 9%-10%, potrivit declara ţiilor făcute la acelmoment de reprezen tanţii companiei. "Anul viitor va trebui săinvestim cu cel puţin 30% mai mult decât am făcut-o anul acesta înceea ce priveşte bugetul de marketing şi vânzări al companieipentru a putea fi pe val în momentul în care vom ieşi din criză.Anul acesta, pentru că este criză, am decis să investim doar înpromovarea brandului Tnuva, însă anul viitor vrem să investim şi înYoplait. Obiectivul nostru este să atingem din nou o cotă de piaţăde 8-10% la un an după ieşirea din criză".
Preşedintele Tnuva susţine că va investi în continuare îndezvoltarea portofoliului de iaurturi, una dintre puţinelecategorii care au înregistrat creşteri în prima jumătate a acestuian.
"În primul semestru al acestui an, piaţa de lactate aînregistrat o scădere de aproximativ 10% în valoare comparativ cuprimele şase luni ale anului 2009. În volum, la unele categoriipractic ne-am întors la nivelul anilor 2007-2008. Cel mai afectatsegment a fost smântâna, cu o scădere a vânzărilor de aproximativ20% în valoare în primul semestru faţă de aceeaşi perioadă a anuluitrecut. Laptele pasteurizat a avut, de asemenea, o scădereimportantă", a mai spus managerul.
Istoria Tnuva
- Tnuva a intrat pe piaţa locală a lactatelor prin intermediulconstrucţiei greenfield a unei fabrici de lactate în localiateaPopeşti-Leordeni şi a unei ferme în Adunaţii Copăceni, ambele înjudeţul Ilfov.
- Investiţia de 55 de milioane de euro a fost realizată prinintermediul Băncii Europene de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD),care deţinea 35% din acţiuni.
- După ce compania israeliană Tnuva a fost achiziţionată laînceputul anului trecut de fondul de investiţii britanic APAX, BERDa ieşit la începutul acestui an din acţionariatul Tnuva.
- În prezent, atât Tnuva Romania Dairies (fabrica de lactate),cât şi Tnuva Romania Milk (ferma) sunt deţinute de TnuvaRomânia-Israel, filiala Tnuva Internaţional.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
