România este în favoarea introducerii unei taxe pe tranzacţiile financiare (TTF), cu anumite condiţii, cum ar fi introducerea acesteia la nivel global sau la nivelul Uniunii Europene, potrivit unui sondaj realizat de EU Tax Centre din cadrul KPMG împreună cu firmele membre KPMG.
Propunerea Comisiei Europene de adoptare a unei taxe pe tranzacţiile financiare aplicabilă la nivelul Uniunii Europene a fost publicată pe 28 septembrie 2011, generând numeroase discuţii publice şi politice. Proiectul de directivă prevede un nivel minim al taxei de 0,1% pentru tranzacţiile financiare, altele decât cele legate de contractele pe instrumente derivate, şi de 0,01% pentru contractele pe instrumente derivate.
Alături de România, şi Austria, Belgia, Finlanda, Ungaria, Italia şi Lituania, susţin, condiţionat, introducerea unei astfel de taxe, balanţa înclinând, în general, spre o poziţie pozitivă.
Cipru, Danemarca, Irlanda, Letonia, Luxemburg, Malta, Olanda şi Marea Britanie sunt în favoarea introducerii taxei, cu condiţia introducerii globale sau la nivelul UE, dar de această dată balanţa înclină, în ansamblu, spre o poziţie mai puţin pozitivă.
Doar trei ţări, respectiv Franţa, Germania şi Spania susţin, necondiţionat, introducerea unei taxe pe tranzacţiile financiare.
La polul opus, împotriva introducerii unei astfel de taxe sunt tot trei ţări: Bulgaria, Cehia şi Suedia.
Estonia, Grecia, Polonia, Portugalia, Slovacia şi Slovenia au fost incluse la categoria ţărilor "neutre" (cu opinii împărţite sau care nu şi-au exprimat încă o opinie).
"În condiţiile în care doar trei ţări şi-au manifestat clar sprijinul, propunerea Comisiei mai are, evident, multe etape de parcurs. O parte dintre statele membre care s-au pronunţat în favoarea propunerii sunt dispuse să o sprijine cu condiţia însă ca TTF să fie introdusă la nivel global, şi realitatea este că introducerea acestei taxe la nivel global nu va avea loc, cel puţin nu în viitorul apropiat. Prin urmare, văzută din acest unghi, perspectivele introducerii taxei pe tranzacţiile financiare de către UE par destul de incerte", a spus Hugh von Bergen, coordonator al Global Financial Services Tax Group din cadrul KPMG.
Mark Gibbins, Partener şi Coordonator al Serviciilor de Asistenţă Fiscală din cadrul KPMG în Romania, spune că, în ciuda îngrijorării manifestate de anumite state membre cu privire la riscul delocării instituţiilor financiare şi impactul asupra nivelului PIB-ului, iniţiativa Merkel/Sarkozy de a impune o taxă pe tranzacţii financiare, dacă este necesar chiar şi numai în câteva din Statele Membre, este un mesaj puternic pentru statele membre UE care încă au incertitudini.
Taxa ar urma să fie impusă asupra tranzacţiilor cu instrumente financiare încheiate între instituţii financiare dintre care cel puţin una îşi are sediul pe teritoriul UE. Taxa a fost concepută astfel încât să acopere o gamă largă de tranzacţii financiare, incluzând achiziţionarea şi vânzarea de instrumente financiare, ca de exemplu acţiuni şi obligaţiuni, dar şi încheierea contractelor pe instrumente derivate ca de exemplu, opţiuni şi contracte futures cu privire la titluri de valoare sau materii prime.
Conform estimărilor iniţiale ale Comisiei Europene, această directivă ar putea genera venituri de aproximativ 57 mld. euro anual la nivelul Uniunii Europene. În pofida acestor beneficii preconizate, Comisia Europeană a estimat în acelaşi timp un impact negativ asupra PIB-ului ce ar urma să se situeze între 0,53% şi 1,76%. De atunci, Comisia Europeană şi-a redus aceste estimări la o cifra cuprinsă între 0,2% şi 0,3%. Cu toate acestea, ipotezele care stau la baza acestor estimări sunt complexe şi controversate, potrivit firmei de audit şi consultanţă KPMG.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
