Peste 70% dintre firmele mici si mijlocii întâmpină dificultăţi în reţinerea şi plata contribuţiilor sociale şi a impozitelor, principala cauză a întârzierilor fiind neîncasarea la timp a facturilor de la beneficiari, iar în aceste condiţii companiile nu sunt de acord cu propunerea guvernului ca întârzierea cu 30 de zile a plăţii contribuţiilor să se pedepsească cu închisoarea, potrivit unui sondaj realizat de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).
Astfel, 74% dintre firmele care au participat la sondaj au întâmpinat dificultăţi în reţinerea şi plata impozitelor şi contribuţiilor, iar 94,4% au răspuns că nu sunt de acord cu angajarea răspunderii penale pentru nereţinerea şi neîncasarea, reţinerea şi neplata, în tot sau în parte, în cel mult 30 de zile de la împlinirea termenului legal, a unui număr de 32 de impozite şi contribuţii.
În ceea ce priveşte cauzele care au dus la întârzierea plăţii contribuţiilor sau a impozitelor, 92% dintre firme dau vina pe neîncasarea la timp a facturilor de la beneficiar pe primul loc, 80% pe plata întârziată din contractele de achiziţie publică, 69% amintesc de factori aleatorii (blocaje în economie, condiţii meteo nefavorabile) şi 46,4% de dificultăţi privind obţinerea unui credit bancar sau a altor finanţări.
La sondaj au participat 544 de firme, din care 58,8% microîntreprinderi, 23% întreprinderi mici, 11,9% întreprinderi mijlocii, 2,5% întreprinderi mari şi 3,7% altă formă juridică, fiind realizat în perioada 12-18 decembrie, pe marginea proiectului de Ordonanţă de urgenţă a Guvernului pentru modificarea şi completarea Legii nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.
În opinia managerilor chestionaţi, printre cele mai importante efecte negative ale măsurilor propuse de Guvern se numără sporirea controalelor abuzive, ca urmare a îndemnizaţiilor de stimulare a personalului din cadrul ANAF şi Ministerul Finantelor (87%), închiderea societăţilor (74%), concedierea personalului şi şomaj (65,9%), reducerea veniturilor la buget, ca urmare a închiderii societăţilor şi plata îndemnizaţiei de şomaj şi ajutoare sociale (49%) şi reducerea investiţiilor (36,6%).
În ceea ce priveşte efectele pozitive, acestea includ creşterea veniturilor la buget din impozite şi contribuţii (69%), creşterea conformării la plata obligaţiilor fiscale (54,8%), precum si protecţia persoanelor cărora li s-au reţinut impozite si contribuţii (30,8%). În acelaşi timp, 38,7% dintre firme nu văd niciun efect pozitiv al acestor schimbari legislative.
Firmele consideră însă că există o serie de solutii pentru rezolvarea problemelor generate de neplata impozitelor şi contribuţiilor, pe primul loc fiind eşalonarea plăţii impozitelor şi contribuţiilor pentru motive întemeiate (59%) şi luarea în considerare a tuturor factorilor aleatorii care afectează cash-flow-ul societăţii, precum neîncasarea la timp a facturilor, plata întârziată din contractele de achiziţie publică (58,4%).
De asemenea, acordarea de facilităţi fiscale, având în vedere că se face un serviciu statului pentru ca se reţine şi se virează la buget obligaţii pentru alte persoane, este o măsură amintită de jumatate dintre firmele participante la sondaj, alături de luarea unor măsuri de prevenţie (47%) şi a unor măsuri de negociere, orientare, consiliere pentru găsirea unor soluţii de redresare (38%) .
În aceste condiţii, Consiliul pentru IMM susţine efectuarea controalelor şi aplicarea legilor în vigoare în acest moment pentru recuperarea datoriilor la bugetele asigurărilor sociale, la cei incorecţi, şi în special la primii 100 de datornici din lista publicată de ANAF, şi nu introducerea răspunderii penale pentru 1,25 milioane de profesionişti activi din punct de vedere juridic la data de 30 noiembrie (390.414 PFA + 869.118 persoane juridice) pentru 500 de rău platnici, care au o pondere a obligaţiilor fiscale restante în total obligaţii fiscale ale persoanelor juridice de 72,67%, respectiv 13,39 miliarde lei din totalul de 18,43 miliarde lei, cât reprezintă restanţele aferente bugetelor de asigurări sociale .
Consiliul pentru IMM subliniază şi că dintre primii 500 de datornici la bugetele de asigurări sociale la 30 septembrie 2017, cele mai mari datorii, de 3,73 miliarde lei, sunt înregistrate de o societate de stat, respectiv Compania Naţională a Huilei, care are aproximativ 3.000 de angajaţi. În plus, pe primele 12 locuri în topul datornicilor sunt 10 companii de stat.
