Reprezentanţii firmei dezvoltatoare, dar şi ai Primăriei Sebiş au declarat, joi, corespondentului MEDIAFAX, că proiectul celui mai mare parc fotovoltaic din România, care s-ar fi întins pe o suprafaţă de 200 de hectare şi ar fi beneficiat de investiţii de 100 milioane de euro, "este îngheţat" după mai multe modificări legislative "care i-au speriat pe investitori”, între care aşa-numita "taxă pe stâlp".
Dezvoltatorul proiectului este compania spaniolă “Promocion Inversolar 65”, prin intermediul companiei deţinute în România, Energo Voltaic Group, cu sediul în municipiul Arad.
Directorul companiei din Arad, Dragoş Baghiu, care răspunde de realizarea parcului fotovoltatic de la Sebiş, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, că investiţiile "au fost îngheţate", iar în acest moment sunt finalizate două din cele trei proiecte care însumau peste 300.000 de panouri solare pe o suprafaţă de 200 de hectare.
Astfel, aproximativ 72.000 de panouri fotovoltaice, montate pe o suprafaţă de 44 de hectare, furnizează energie în reţeaua naţională, în timp lucrările la cel de-al treilea proiect - care presupuneau instalarea a încă 245.000 de panouri, pe 150 de hectare - nu au mai fost începute.
Potrivit lui Baghiu, investitorii au oprit finanţarea "după ce şi-au refăcut calculele impunse de numeroasele schimbări legislative care au avut loc în ultimele luni în România".
"Taxa pe stâlp, adică impozitarea construcţiilor speciale, este una din cauze, pentru că ar fi putut ajunge la un milion de euro pe an în cazul proiectului de la Sebiş, unde deja se plătesc impozite foarte mari pe acel teren. Proiectul a ajuns să fie pe linia de plutire, pentru că nu ştim exact dacă şi când va fi reluată finanţarea. Am putea spune că investiţiile sunt îngheţate", a spus reprezentantul dezvoltatorului, Dragoş Baghiu.
Acesta a precizat că "primele nemulţumiri ale investitorilor au fost legate de reducerea numărului de certificate verzi".
"Dacă numărul certificatelor acordate se reduce la jumătate faţă de momenţul în care au început investiţiile la Sebiş, normal că şi calculele se schimbă dramatic. Nu există o legislaţie constantă, care să ne permită nişte calcule privind amortizarea investiţiei, iar aceste lucruri îi sperie pe investitorii în astfel de proiecte, care au început să-şi direcţioneze fondurile către Chile. România era un motor pentru acest tip de investiţii tocmai datorită acestui ajutor oferit sub forma certificatelor verzi", a adăugat Baghiu.
El a spus că în ultimele luni au apărut şi alte modificări legislative “care îi dezavantajează pe investitori şi care vizează modul de obţinere a acreditărilor, licenţelor, pentru punerea în funcţiune a parcurilor fotovoltaice şi livrarea energiei în reţeaua naţională”.
Contactat de corespondentul MEDIAFAX, primarul oraşului Sebiş, Gheorghe Feieş, a spus că a avut discuţii cu investitorii şi că "proiectul este blocat în acest moment".
"Investitorii au fost blocaţi de schimările legislative, acum îşi fac fel şi fel de calcule. Se pare că obţinuseră iniţial întreaga sumă de 100 milioane de euro necesară, dar după ce s-a pus problema reducerii numărului de certificate verzi şi apariţiei unor taxe noi pe construcţii speciale, nu s-au mai încadrat în condiţiile iniţiale impuse de finanţator. Intenţia nu este de a renunţa la proiect, se caută soluţii pentru rezolvarea impasului financiar cauzat de noile norme legale", a spus Feieş.
Conform sursei citate, "oraşul Sebiş ar pierde enorm dacă proiectul nu s-ar finaliza, pentru că se încasau 1,2 milioane de lei pe an doar din impozitul pe teren”.
În februarie 2013, reprezentanţii “Promocion Inversolar 65” anunţau o investiţie de 100 de milioane de euro într-un parc fotovoltaic de 200 de hectare, afrimând că va fi cel mai mare din România şi unul dintre cele mai mari din Europa.
Directorul economic al companiei spaniole, Jose Maria Abuli, declara că primele două proiecte se derulează pe o suprafaţă totală de 44 de hectare, fiind instalate 72.000 de panouri fotovoltaice, cu o putere totală de 15 MW.
Conform dezvoltatorului, lucrările la al treilea parc trebuiau să înceapă în primăvara anului trecut, fiind vorba de o suprafaţă de 150 de hectare, cu 245.000 de panouri şi cu o putere nominală de peste 50 MW.
“Energia produsă în acest parc ar asigura necesarul pentru 100.000 de locuitori. Avem semnate deja contractele de conectare la reţeaua naţională de energie electrică, producţia urmând să fie vândută pe piaţa liberă”, declara directorul tehnic al proiectului, Dragoş Baghiu.
Primarul oraşului Sebiş, Gheorghe Feieş, declara că în urma acestei investiţii veniturile la buget vor creşte cu 50 la sută, de la patru milioane de euro pe an, la şase milioane de euro.
La realizarea parcului au lucrat, în 2013, 700 de oameni, 200 fiind specialişti aduşi din Spania, iar restul fiind din zonă sau din judeţele învecinate.
Investitorii anunţau că durata de exploatare a instalaţiilor de producere a energiei electrice va fi de 25 de ani.
Oraşul Sebiş, cu aproximativ 6.000 de locuitori, are peste 500 de agenţi economici şi un şomaj de doi la sută.
Guvernul a anunţat, la finele anului trecut, că va introduce un impozit pe proprietate pentru construcţiile speciale exceptate până în prezent, a cărui valoare va fi de 1,5% din valoarea construcţiei.
Impozitul va fi aplicat pentru construcţii precum centrale hidroelectrice, staţii şi posturi de transformare, staţii de conexiuni, centrale termoelectrice şi nucleare, construcţii pentru transportul energiei electrice, baraje, piste şi platforme, sonde de ţiţei, gaze şi sare, rampe de încărcare - descărcare, coşuri de fum şi turnuri de răcire, iazuri pentru decantarea sterilului, heleştee, iazuri, bazine, infrastructură transport feroviar, infrastructură drumuri şi linii şi cabluri aeriene de telecomunicaţii.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
